Cresterea competitivitatii intreprinderilor prin perfectionarea si specializarea resurselor umane in domeniul noilor tehnologii, intr-o societate bazata pe cunoastere si pentru o dezvoltare durabila - PowerPoint PPT Presentation

1 / 50
About This Presentation
Title:

Cresterea competitivitatii intreprinderilor prin perfectionarea si specializarea resurselor umane in domeniul noilor tehnologii, intr-o societate bazata pe cunoastere si pentru o dezvoltare durabila

Description:

Cresterea competitivitatii intreprinderilor prin perfectionarea si specializarea resurselor umane in domeniul noilor tehnologii, intr-o societate bazata pe cunoastere ... – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:86
Avg rating:3.0/5.0

less

Transcript and Presenter's Notes

Title: Cresterea competitivitatii intreprinderilor prin perfectionarea si specializarea resurselor umane in domeniul noilor tehnologii, intr-o societate bazata pe cunoastere si pentru o dezvoltare durabila


1
Cresterea competitivitatii intreprinderilor prin
perfectionarea si specializarea resurselor umane
in domeniul noilor tehnologii, intr-o societate
bazata pe cunoastere si pentru o dezvoltare
durabila
  • Program Operational Sectorial Dezvoltarea
    Resurselor Umane 2007 - 2013Cererea de propuneri
    de proiecte nr. 81 -
  • Competente pentru competitivitate
  • ID Proiect 53084

2
Knowledge Management and the Enterprise of Future
  • Managementul cunostintelor si Intreprinderea
    Viitorului

3
  • Provocari
  • Viziunea asupra intreprinderii
  • Evolutia stiintei si a tehnologiei
  • Formarea resurselor umane Educatie Cercetare
    Inovare
  • Managementul Cunostintelor cerinta pentru o
    intreprindere adaptiva
  • Formarea continua a specialistilor
  • ComHighTech promotor al formarii resurselor
    umane pentru o societate bazata pe cunoastere
  • Concluzii

4
Contextul si provocarile economiei globale
pentru Intreprinderea Viitorului
  • Cresterea complexitatii sistemelor
  • Globalizarea pietei de servicii ingineresti
  • Infrastructuri complexe cu restrictii specifice
    pentru exploatare eficienta
  • Cresterea interconectivitatii si retelarii
    dispozitivelor de conducere Internet of Things/
    Web of Things
  • Schimbari climatice cu impact socio-economic
    major criza alimentara ?

5
Provocarile economiei globale pentru
Intreprinderea Viitorului
  • O noua revolutie paradigma Cyber-Physical
    Systems
  • Utilizarea eficienta a energiei solare
  • Fuziunea nucleara
  • Managementul ciclului azotului

6
Intreprinderea Viitorului
7
Intreprinderea Viitorului - caracteristici
  • Adaptabilitate la cerintele pietei/ evolutia
    stiintei si tehnologiei
  • Agilitate
  • Eficienta/ Competitivitate
  • Interoperabilitate/ Colaborare/ Competitie
  • Orientare catre cunostinte si inovare
  • Integrarea CPS

8
Provocarile inceputului de mileniu
  • Reducerea resurselor naturale inclusiv hrana ?i
    apa potabila
  • Schimbari climatice globale Protec?ia mediului
  • Îmbatrânirea popula?iei noi tehnologii asistive
    - asisten?a medicala
  • Cre?terea complexita?ii infrastructurilor de
    transport, alimentare cu energie, apa,
    combustibil, etc
  • Dezvoltare regionala inegala, accesul limitat ?i
    inegal la resurse inclusiv la educa?ie ?i
    cultura inechita?i, conflicte, criza economica
    ?i financiara
  • Globalizare Competi?ie Cooperare!

9
Provocarile inceputului de mileniu
  • Evolu?ia spectaculoasa a tehnologiilor ICT ?i a
    tehnologiilor emergente biotehnologii,
    nano?tiin?e nanotehnologii, biomateriale
  • Paradigme C4 / Paradigme CPS
  • Inteligen?a ambientala
  • Internetul obiectelor, al serviciilor
  • Trecerea de la societatea informa?ionala la
    societatea bazata pe cunoa?tere

10
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
  • Inginerii sunt în primul rând creatori, prin
    gândire profunda ?i logica, prin inventivitate ?i
    munca ordonata
  • Inginerii sunt creatorii bunurilor materiale
    contribu?ie majora la dezvoltarea civiliza?iei,
    la dezvoltarea ?tiintei ?i tehnologiei
  • Tehnica, tehnologia, produs al ingineriei, a
    determinat revolu?iile industriale, ale caror
    consecin?e se constata la nivelul civiliza?iei
    contemporane

11
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
  • Se poate afirma ca societatea moderna nu poate
    exista fara ingineri viitorul civiliza?iei
    omenirii depinde, în cea mai mare masura, de
    ingineri
  • Inginerii reprezinta pilonul esen?ial pentru
    solu?ionarea marilor ?i complexelor provocari ale
    acestui secol
  • Profesia de inginer presupune efort continuu,
    acumulare de cuno?tin?e, capacitate de analiza ?i
    sinteza, abilita?i creative ?i inovative,
    capacitate de a rezolva probleme, de a implementa
    solu?ii, capacitate de organizare ?i conducere de
    procese de colective ?i instituii

12
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
  • Ingineria reprezinta pilonul pe care se sprijina
    cele trei obiective strategice majore pentru
    economie
  • Cre?tere inteligenta bazata pe cunoa?tere ?i
    inovare
  • Cre?tere sustenabila prin eficientizarea
    utilizarii resurselor într-o economie
    competitiva
  • Cre?tere bazata pe incluziune sociala.

13
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
  • Educa?ia inginerilor trebuie sa cultive
    creativitate, inovare ?i antreprenoriat
  • Pregatirea fundamentala solida cu abilita?i
    practice consistente reprezinta cerin?e pentru
    inginerul viitorului conceptul educational STEM
    include matematica, ?tiin?ele (fizica, chimia,
    biologia), tehnologia ?i ingineria
  • Educatia continua a specialistilor este singura
    care mentine contactul inginerilor cu noile
    tehnologii si creste valoarea resurselor umane ca
    resursa-cheie pentru intreprinderea viitorului

14
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
  • Ingineria este chemata sa raspunda provocarilor
    secolului al XXI-lea
  • Utilizarea eficienta ?i consistenta a energiei
    solare
  • Producerea de energie prin fuziune nucleara
  • Dezvoltarea de metode eficiente de captare a
    bioxidului de carbon
  • Managementul ciclului azotului în natura
  • Solu?ionarea problemelor legate de necesarul de
    apa potabila

15
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
  • Reabilitarea ?i îmbunata?irea infrastructurii
    urbane în contextul cre?terii popula?iei
  • Dezvoltarea informaticii medicale
    bioingineriei, telemedicinei, echipamentelor
    asistive
  • Personalizarea producerii ?i administrarii
    medicamentelor
  • Securitate, protec?ie a cyber spa?iului ?i
    prevenire a atacurilor nucleare
  • Educa?ie avansata personalizata
  • Descifrarea mecanismelor opera?ionale ale
    creierului uman ?i ingineria mintii.

16
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
  • Întrebari
  • Ce trebuie facut pentru a prospera în economia
    globala?
  • Ce rol au cercetarea si inovarea in
    intreprinderea viitorului?
  • Cum se poate cre?te atractivitatea meseriei de
    inginer ?
  • Pregatirea actuala a inginerilor asigura
    compatibilizarea cu cerin?ele actuale ?i de
    perspectiva ale ?tiin?ei ?i tehnologiei?
  • Cum se poate cre?te diversitatea for?ei de munca
    în inginerie?
  • Aceste întrebari apar ca deosebit de importante
    în condi?iile în care tehnologia devine un
    discriminator esen?ial pentru succesul în pia?a
    globala de idei, bunuri ?i servicii.

17
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
  • Ingineria are la baza ingineria cunostintelor
    know-what si ingineria de proces (KP)
    know-how
  • ?tiin?a ?i tehnologia doua componente esen?iale
    ale ingineriei activita?ile inginere?ti se
    bazeaza diferen?iat pe ?tiin?a, dar în mod cert
    au un nivel corespunzator al tehnologiei
  • ?tiin?a ajuta sa în?elegem lumea în timp ce
    ingineria ajuta la schimbarea lumii
  • Scopul ingineriei este de a produce bunuri utile
    ?i de a genera beneficii umanita?ii

18
Meta-mijloace asociate
  • Integrarea ICT si CPS
  • Sisteme Inteligente
  • Managementul cunostintelor
  • Retele colaborative
  • Productie bazata pe stiinta
  • Implementarea ideilor inovative
  • Leadership/ management strategic/ viziune
  • Paradigme C2 C3 C4 CPS Intelligent CPS

19
Meta-mijloace asociate
  • Comportament reactiv si pro-activ
  • Obiective flexibile, conectate la resurse si
    cerinte de piata
  • Predictabilitate pe termen mediu si lung
  • Colaborare orientata pe cunostinte
  • Tehnologii web pentru interoperabilitatea
    intreprinderilor retele de intreprinderi

20
Context provocarile secolului 21
  • Globalizare structuri socio-economice complexe
    si puternic intercorelate
  • Cresterea gradului de retelare si conectionism
  • Presiune crescuta a pietei pentru maximizarea
    profitului

21
De la economia la societatea bazata pe cunoastere
  • Schimbarea paradigmei sociale catre societatea
    bazata pe cunostinte competente (Societatea
    Globala)
  • Cresterea importantei unor tehnologii emergente
    ICT, nano, bio, ingineria materialelor
    schimbare accelerata a profilului profesional
  • Trecerea de la structuri centralizate la cele
    descentralizate bazate pe autonomie locala si
    negociere de competente (Living Labs, Internet of
    Future Enterprise Systems)
  • De la ierarhie stricta catre retele dinamice si
    reconfigurabile
  • Trecerea catre e-economie

22
De la economia la societatea bazata pe cunoastere
Elemente definitorii ale economiei bazate pe cunoastere Trasaturi ale societatii bazate pe cunoastere
Orientarea spre capitalul intelectual al afacerilor Implicarea directa a resursei umane capabila sa opereze in sisteme puternic informatizate si cu baze de cunostinte Intensificarea procesului de diseminare activa a informatiei si cunostintelor Utilizarea eficienta a resurselor naturale si protectia mediului - Produse si servicii cu valoare adaugata mare Calificarea inalta a fortei de munca Accent pe educatie, cercetare, inovare Dezvoltare durabila Emergenta unui nou cadru legislativ si institutional Mecanisme de finantare competitiva Dezvoltarea culturii inovarii Formarea pe tot parcursul vietii
23
Rolul educatiei
  • Probleme de rezolvat
  • Regandirea invatamantului ca sistem coerent de
    formare a resurselor umane pentru o societate
    bazata pe cunoastere
  • Pregatirea adecvata a fortei de munca
  • Asigurarea unui sistem adaptiv de perfectionare a
    cunostintelor in concordanta cu dinamica sociala
  • Solutie intelegerea rolului care revine fiecarui
    segment social, guvernamental, educational,
    economic in societate, implicarea fiecaruia si
    o colaborare eficienta

24
Rolul educatiei
  • Stabilitate din etapa formativa initiala
    fixarea unor cunostinte fundamentale, referitoare
    la legile naturii si societatii, formarea
    capacitatilor de rationament corect, fixarea unor
    norme etice de comportament capacitatea de
    autoevaluare a aptitudinilor si abilitatilor
    personale
  • Diversitate/ Curiozitate din etapa formativa
    medie dobandirea de cunostinte generale despre
    diverse domenii incurajarea explorarii
    identificarea interconexiunilor intre domenii si
    cunostinte diverse incurajarea creativitatii si
    abordarilor alternative identificarea corelatiei
    intre interesele si aptitudinilor personale

25
Rolul educatiei
  • Adaptivitate/ Reactivitate din etapa formativa
    medie - deprinderea competentelor de evaluare si
    autoevaluare formarea deprinderilor de
    comunicare si negociere deprinderea capacitatii
    de a stabili un obiectiv operational si a
    planifica pasii si resursele necesare dobandirea
    capacitatii de a stabili alternative de lucru si
    factorii de selectie ai acestora
  • Pro-activitate din etapa formativa superioara
    stabilirea de obiective strategice estimarea
    evolutiei pe baza istoricului stabilirea de
    modele functionale si actualizarea lor
    stabilirea unui plan de formare personal, pe baza
    preferintelor, aptitudinilor si capacitatii
    personale si a evolutiei economico-sociale

26
Rolul educatiei
  • Flexibilitate pe tot parcursul formativ si al
    vietii profesionale active
  • capacitatea de a selecta/schimba domeniul de
    activitate, in functie de constrangerile
    economico-sociale , formarea profesionala
    anterioara, aptitudinile individuale,
  • posibilitatea de specializare intr-un domeniu
    strict delimitat
  • posibilitatea de actualizare si aliniere a
    cunostintelor deja dobandite intr-un domeniu dat
    in conformitate cu evolutia tehnologica
  • printr-un plan personalizat de dobandire si
    acreditare de cunostinte si competente modulare,
    bine definite

27
Sistem continuu de formare de la 5 la 90 de ani
  • Studiu de caz ingineri
  • Selectie pentru etapa formativa superioara pe
    baza aptitudinilor identificate, cunostintelor
    acumulate, competentelor dobandite si
    preferintelor exprimate
  • Etapa formativa superioara de baza aprofundarea
    cunostintelor fundamentale (matematica, fizica,
    informatica si comunicatii, chimie, biologie),
    dezvoltarea capacitatilor de rationament, de
    comunicare specifica, de rezolvare de probleme

28
Sistem continuu de formare de la 5 la 90 de ani
  • Etapa formativa superioara medie (licenta)
    acumularea de cunostinte tehnice generale in
    domeniile mecanicii, electrotehnicii,
    electronicii, ingineriei sistemelor,
    calculatoarelor etc. (formarea domeniala) si
    sociologie, legislatie, economie, management
    (formarea si deschiderea socio-economica)
    inginer practician
  • Etapa formativa superioara (master)
    specializarea intr-un domeniu selectat,
    dobandirea si demonstrarea de competenta si
    autonomie profesionala inginer de conceptie

29
Sistem continuu de formare de la 5 la 90 de ani
  • Formarea pe tot parcursul vietii
  • Training conectarea la - si formarea pentru
    problematica specifica a unei companii
    (utilizarea unei tehnologii anume, deprinderea
    regulilor si culturii organizationale, patternuri
    de rezolvare de probleme) formare pragmatica,
    de regula conforma strategiei companiei
  • Formare profesionala generala, strategica
    actualizarea cunostintelor de baza, deschidere
    spre un domeniu conex formare
    generalist-pragmatica, intr-un centru de formare
    profesionala, orientat spre rezolvarea de
    probleme generice, cu aplicatii in companii

30
Sistem continuu de formare de la 5 la 90 de ani
  • Formarea pe tot parcursul vietii
  • Formare pentru cercetare si invatamant doctorat
    orientat spre cresterea capacitatii de inovare ,
    abordari noi in rezolvarea de probleme,
    deschiderea de directii noi de cercetare,
    definirea de probleme noi, identificarea de noi
    conexiuni intre cunostinte din domenii diferite
    generica, in cadrul unei universitati sau a unui
    institut de cercetare
  • Cu caracter profund formal cercetare
    fundamentala
  • Cu caracter formal/ aplicativ cercetare
    aplicativa

31
Impact asupra economiei bazate pe cunoastere
  • Proiectarea integrata a proceselor si produselor
  • Cresterea eficientei IMM
  • Cresterea profitului
  • Dezvoltarea regionala si colaborarea
    internationala
  • Dezvoltare sustenabila si economie ecologica
  • Exploatarea creativitatii si a capacitatilor
    inovative ale resurselor umane
  • Managementul integrat al resurselor si
    cunostintelor

32
Tendinte
  • Noi tipuri de intreprinderi, cu nivel ridicat de
    adaptabilitate
  • ICT integrate in toate produsele si procesele
  • Colaborare bazata pe cunostinte
  • Productie bazata pe stiinta
  • Tehnologii web pentru interoperabilitatea
    intreprinderilor
  • Retele de intreprinderi

33
Particularitati ale cercetarii in inginerie
  • Activitatile ingineresti implica în mare masura
    cunostintele tacite
  • Ingineria practicata este o activitate cu un
    puternic continut creativ iar intuitia joaca un
    rol important în actul creativ
  • Ingineria presupune
  • dezvoltarea de noi cunostinte (stiinta)
  • realizarea de noi obiecte (tehnologie)
  • elaborarea de noi cai de lucru de a realiza si a
    crea noi produse utile sau servicii (praxis,
    practica)

34
Particularitati ale cercetarii in inginerie
35
Particularitati ale cercetarii in inginerie
  • Ingineria ?i inova?ia tehnologica drivere ale
    economiei ?i calita?ii vie?ii
  • Concepe - proiecteaza - implementeaza
    - opereaza elemente esen?iale ale
    activita?ii inginere?ti care vizeaza conexiunea
    naturala între INGINERIE - ?TIIN?A ?i TEHNOLOGIE
  • Ingineria este sus?inuta de ?tiin?a, tehnologie
    ?i practica

36
Particularitati ale cercetarii in inginerie
  • Cercetarea în inginerie presupune cunoa?tere
    avansata, abilita?i creative, capacitate de a
    finaliza, capacitate de a testa ?i valida
    rezultate aplicate
  • Cercetarea în inginerie presupune resurse umane
    calificate, infrastructura de cercetare,
    posibilita?i de implementare pentru a valida
    rezultate
  • Inginerii trebuie sa lucreze în grupuri
    interdisciplinare complexe în contextul evolu?iei
    rapide a tehnologiilor, globalizarii ?i
    schimbarilor climatice

37
Particularitati ale cercetarii in inginerie
  • Cercetarea inginereasca dezvoltarea de idei,
    procese, materiale ?i dispozitive care contribuie
    la imbunata?irea calita?ii vie?ii oamenilor
  • Cercetarea ?i inovarea inginereasca
  • contribu?ii la dezvoltarea ?tiin?ei ?i
    tehnologiei
  • impact societal major
  • Educa?ie Cercetare Inovare ? Economia bazata
    pe cuno?tin?e

38
Economia bazata pe cunostinte
  • Educa?ia ?i creativitatea ceta?enilor elemente
    esen?iale ale dezvoltarii societa?ii
  • Dezvoltarea durabila globala influen?ata major de
    dezvoltarea regionala inegala, accesul limitat ?i
    inegal la resurse inclusiv la educa?ie ?i
    cultura
  • Sistemul de educa?ie la nivel global este într-o
    reala regândire ?i restructurare încercând sa
    raspunda provocarilor globalizarii, ale
    societa?ii bazata pe cunoa?tere ?i
    competitivitate

39
Economia bazata pe cunostinte
  • Noua societate bazata pe cunostinte presupune
    cresterea nivelului de pregatire profesionala a
    tuturor membrilor societatii si implicarea
    directa în crearea de bunuri si produse inovative
    pentru dezvoltarea si auto-reglarea economiilor
    bazate pe inovare si creatie.
  • Dezvoltarea retelelor inovative globale si
    impactul lor potential asupra performantelor
    economiei reprezinta un factor cheie în adoptarea
    unor politici care sa faciliteze dezvoltarea de
    noi întreprinderi inovative.

40
Economia bazata pe cunostinte
  • Prin transmiterea cunoa?terii în societate ?i
    prin cooperare cu mediul economic, universitatile
    contribuie la dezvoltarea capitalului
    intelectual, la cre?terea productivita?ii ?i
    inovarii.
  • Procesul de formare a resurselor umane trebuie
    regândit si orientat spre dezvoltarea de noi
    competente si abilitati care sa permita
    întelegerea schimbarii ca pe o oportunitate, în
    noua societate bazata pe cunoastere.
  • Cresterea capacitatii inovative, valorificarea
    capacitatii creatoare prin transferul de
    cunostinte, produse si tehnologii în mediul
    economic reprezinta unul dintre factorii
    determinanti ai progresului socio-economic.

41
Economia bazata pe cunostinte
  • Prin transmiterea cunoa?terii în societate ?i
    prin cooperare cu mediul economic, universitatile
    contribuie la dezvoltarea capitalului
    intelectual, la cre?terea productivita?ii ?i
    inovarii.
  • Procesul de formare a resurselor umane trebuie
    regândit si orientat spre dezvoltarea de noi
    competente si abilitati care sa permita
    întelegerea schimbarii ca pe o oportunitate, în
    noua societate bazata pe cunoastere.
  • Cresterea capacitatii inovative, valorificarea
    capacitatii creatoare prin transferul de
    cunostinte, produse si tehnologii în mediul
    economic reprezinta unul dintre factorii
    determinanti ai progresului socio-economic.

42
Economia bazata pe cunostinte
  • Trecerea de la economia bazata pe resurse la
    economia bazata pe cunoa?tere impune regândirea
    întregului sistem de educa?ie-cercetare ?i
    inovare în contextul globalizarii
  • Se impune crearea centrelor strategice de
    excelen?a în ?tiin?a, tehnologie ?i inovare cu
    participarea integrata a universita?ilor,
    institutelor de cercetare ?i mediul de afaceri
  • Inginerii trebuie pregati?i pentru a înva?a pe
    întregul parcurs al vie?ii ?i pentru a colabora
    în echipe interdisciplinare
  • Inginerii trebuie sa probeze capacitatea de a
    în?elege ?i tranforma inova?iile tehnologice în
    produse viabile-vandabile

43
Reteaua Nationala de Centre de Consultanta
si Pregatire a Resurselor Umane
Locatie universitati Caracteristici predominant
formala, generica, bazata pe concepte si modele
adaptabile, Moderat dependenta de tehnologii si
implementare, Centrata pe rationamente relativ
si inerent rigida, confirmata
Educatia tertiara
Formare profesionala continua
Locatie CCPRU Caracteristici ?
Locatie companii Caracteristici predominant
aplicativa, particularizata, bazata pe metode si
tehnici definite, Puternic dependenta de
tehnologii si implementare, Centrata pe
rezultate adaptata la necesitati punctuale,
actuala
Training specializat
44
Reteaua Nationala de Centre de Consultanta
si Pregatire a Resurselor Umane
  • Caracteristici ale formarii oferite
  • Flexibilitate portofoliu bogat de cursuri/
    consultanta in construirea traseului formativ
    individualizat
  • Actualitate cursuri bazate pe cele mai noi
    dezvoltari tehnologice/ consultanta pentru
    alegere informata de solutii organizationale si
    tehnologii
  • Caracter hibrid teoretic aplicativ/ consultanta
    pentru rezolvarea problemelor concrete
  • De nivel european acorduri de colaborare,
    consultanta si schimb de cursuri formatori cu
    entitati similare

45
Reteaua Nationala de Centre de Consultanta
si Pregatire a Resurselor Umane
  • Concepte de baza
  • Adaptivitate portofoliul de cursuri este
    actualizat pe baza solicitarilor
  • Comunicare cu formatorii si cu colegii de
    studii
  • Implicare orice specialist de prestigiu poate
    deveni formator in cadrul retelei consiliile de
    coordonare ale centrelor includ specialisti din
    mediul economic
  • Personalizare structura cursurilor include
    module de lucru individual traseul formativ
    poate fi individualizat

46
Reteaua Nationala de Centre de Consultanta
si Pregatire a Resurselor Umane
  • Domenii de formare
  • Automatica avansata (40)
  • Tehnologia informatiilor si comunicatii (80)
  • Managementul cunostintelor (7)
  • Probleme legate de mediu (7)

47
Reteaua Nationala de Centre de Consultanta
si Pregatire a Resurselor Umane
  • Caracteristici cursuri
  • Durata intre 36 si 42 ore (curs aplicatii/
    prezenta e-learning), completat cu studiu
    individual
  • Raportul ore prezenta/ e-learning intre 30/70
    si 50/ 50, in functie de specificul cursului.
  • Structura modulara alternand module de prezenta
    cu module de lucru individualizat
  • Prezenta la cursuri poate fi reala sau virtuala
    (cu conditia unei conexiuni pe internet) dar
    obligatoriu participativa

48
Reteaua Nationala de Centre de Consultanta
si Pregatire a Resurselor Umane
  • Caracteristici formatori
  • Cunoasterea domeniului si subiectului cursului
  • Calitati de comunicare
  • Competente de formator
  • Capacitati de moderator si de consultanta

49
Rezultate finale
  • Reteaua Nationala de Centre de Consultanta si
    Pregatire a Resurselor Umane pentru personal
    inalt calificat si pentru manageri/ antreprenori
  • Catalog dinamic de cursuri ( 100) disponibil
    pentru preinscrieri si actualizari la
    http//www.comhightech.ro/chestionar-specializari.
    php
  • Sistem flexibil, inteligent, de instruire la
    distanta (inclusiv instruire personalizata)
  • Biblioteca la nivelul retelei nationale

50
  • Va multumesc pentru atentie !
Write a Comment
User Comments (0)
About PowerShow.com