Modelarea relatiei structura - activitate (SAR) si structura-proprietate - PowerPoint PPT Presentation

About This Presentation
Title:

Modelarea relatiei structura - activitate (SAR) si structura-proprietate

Description:

Modelarea rela iei structur - activitate (SAR) i structur -proprietate Importanta si relevanta continutului stiintific Metodologia cercetarii – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:291
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 35
Provided by: loriAcade
Category:

less

Transcript and Presenter's Notes

Title: Modelarea relatiei structura - activitate (SAR) si structura-proprietate


1
Modelarea relatiei structura - activitate (SAR)
si structura-proprietate
  • Importanta si relevanta continutului stiintific
  • Metodologia cercetarii
  • Rezultate MDF in SAR/SPR
  • MDF portal

SupraconductibilitateCeramici
2
Importanta si relevanta continutului stiintific
  • Sintetizarea de noi compusi chimici biologic
    activi, cu performante superioare si/sau costuri
    mai mici de productie care sa serveasca la
    tratamentul medical aplicat oamenilor si/sau
    animalelor, obtinerea de noi soiuri de plante
    transgenice si mai buna conservare a mediului
    ambiant este principalul obiectiv al platformei
    tehnologice chimie durabila (http//www.suschem.or
    g).
  • Mircea DIUDEA, Ivan GUTMAN, Lorentz JÄNTSCHI,
    Molecular Topology, Nova Science, Huntington, New
    York, USA, 2001, 332 p., ISBN 1-56072-957-0.
  • In ultima perioada de timp, indicii structurali
    folositi pentru modelarea de compusi biologic
    activi prin studii integrate structura-activitate
    (SAR structure activity relationship) sunt tot
    mai frecvent calculati din parametrii sterici
    (geometrici) si/sau electrostatici (sarcini
    partiale) in detrimentul parametrilor pur
    topologici. Sunt preferate calcule semiempirice
    si cuantice cu programe ca Hondo95, Gaussian94,
    Gamess, Icon08, Tx90, Polyrate, Unichem/Dgauss,
    Allingers MM3, Mopac93, Mozyme si HyperChem.
  • Analiza de regresie structura/activitate
    foloseste metode clasice ca regresia liniara,
    liniara multipla, neliniara, sisteme expert sau
    retele neuronale petru baze mari de date.
  • Elaborarea, implementarea si folosirea modelului
    molecular pentru obtinerea de noi compusi
    biologic activi este referita frecvent in fluxul
    de informatii.

3
  • Iata un rezumat al acestor preocupari.
  • Ca metoda preliminara de analiza, unii autori
    aliniaza setul de molecule. Mai mult, metoda
    CoMFA introduce un algoritm in 6 pasi pentru
    analiza structura-activitate
  • 1. construieste setul scoala de molecule cu
    activitate biologica cunoscuta si genereaza
    structura 3D a moleculelor (folosind programe ca
    Mopac, Sybyl, HyperChem, Alchemy2000, MolConn
  • 2. alege o metoda de suprapunere (care poate fi
    suprapunerea de fragmente alese din molecule, sau
    suprapunerea de grupuri farmacofore si suprapune
    virtual coordonatele spatiale
  • 3. construieste un grid care inconjoara
    moleculele suprapuse la pasul (2) intr-o forma
    standard sau modificata si alege un atom de proba
    pentru interactia cu punctele gridului
  • 4. utilizeaza o metoda empirica, un model
    specific (suprapunere farmacofora), energia
    potentiala clasica (Lennard-Jones, Coulomb),
    energia legaturilor de hidrogen, campul generat
    de orbitalii moleculari sau orice alt model
    definit de utilizator si calculeaza valorile de
    interactiune in gridul de la pasul (3) a campului
    de interactiune ales cu atomul proba de la pasul
    (3)
  • 5. foloseste valorile calculate ale interactiunii
    de la pasul intre punctele gridului si atomul de
    proba pentru a face estimarea activitatii
    cunoscute construind o relatie structura
    activitate
  • 6. foloseste relatia structura activitate
    obtinuta la pasul (5) pentru a face predictia
    activitatii pentru molecule cu aceeasi
    suprapunere cu setul scoala de la pasul (1).

4
  • Metoda CoMFA este un bun instrument pentru
    predictia unui variat tip de activitati biologice
    cum sunt citotoxicitatea, inhibitia, sau
    proprietatile de formare. Mai mult, metoda
    serveste in modelarea compusilor cu efecte
    farmaceutice si inhibitorilor HIV.
  • Revenind asupra investigatiilor structurale pe
    compusi biologic activi, o activitate foarte
    importanta este cautarea substructurilor active
    biologic din compusii biologic activi care produc
    cea mai mare parte a raspunsului biologic
    masurat.
  • Relatiile cantitative structura-activitate QSAR
    (Q quantitative) refera in general o activitate
    biologica masurabila iar tehnica de investigare
    ce foloseste QSAR este o tehnica moderna
    folosita astazi in multe domenii prioritare,
    incluzand farmaceutica, mediul, biotehnologia si
    microbiologia. Literatura de specialitate contine
    astazi un numar mare de relatii
    structura-activitate care evalueaza impactul
    produselor chimice asupra mediului.
  • Modelul matematic folosit pentru obtinerea
    relatiilor structura-activiate este cel mai
    frecvent bazat pe regresia liniara si pe retelele
    neuronale artificiale.

5
Metodologia cercetarii
  • Modelarea, testarea si identificarea de noi
    compusi biologic activi, prin impactul sau in
    agricultura, sanatate si industrie, este
    instrumentul principal al dezvoltarii economice
    si calitatii vietii. Identificarea sau
    descoperirea de noi biocombustibili, biomateriale
    si compusi chimici cu activitate biologica este
    calea spre cresterea eficientei economice si
    reducerea poluarii mediului. Este unanim
    recunoscut acum ca obiectivele de crestere a
    eficientei economice si reducere a poluarii
    mediului si prin identificarea de noi site
    moleculare si biocatalizatori, gasirea de noi
    utilizari ale sitelor si biocatalizatorilor
    cunoscuti, optimizarea proceselor biotehnologice,
    identificarea si caracterizarea de noi enzime si
    microorganisme, genomica microbiana si
    bioinformatica, ingineria metabolica si modelare,
    proteine si materiale nanocompozite superioare
    plaseaza activitatile de cercetare si dezvoltare
    in aria de cercetare interdisciplinara
    chimie-biologie-inginerie-informatica.
  • In prezent metodologia de investigare structurala
    a compusilor chimici biologic activi asa cum s-a
    aratat in importanta si relevanta continutului
    stiintific recomanda

6
Metodologia cercetarii
  • Construirea modelului molecular folosind un
    program de modelare moleculara
  • Validarea sau aplicarea modelului molecular prin
    Predictie (aprecierea cantitativa a legaturii
    intre structura topologica si geometrica propusa
    de model si proprietate sau activitate, daca
    acestea sunt disponibile din date experimentale
    obtinute in urma sintetizarii) sau Estimare
    (calcularea valorii celei mai probabile pentru
    proprietate sau activitate si aprecierea
    cantitativa a legaturii intre structura
    topologica si geometrica obtinuta sau cunoscuta
    si proprietatea sau activitatea estimata, pentru
    cazul cand datele experimentale nu sunt
    disponibile sau compusul nu a fost inca
    sintetizat)
  • Stabilirea sau alegerea cailor de sintetizare (a
    mecanismelor) pentru compusii care dovedesc
    activitate biologica buna
  • Sintetizarea compusilor chimici pentru care
    modelul molecular recomanda valori estimate bune
    ale activiatii biologice dorite
  • Evaluarea proprietatilor si activitatilor
    biologice ale noilor compusi sintetizati.

7
Rezultate MDF in SAR/SPR
Set n R2_old Ref R2_pred R2_est v Ref
23151 16 0.985 (4, n 13) 0.741 (4, n 16) 1 0.997 0.995 3 2
36638 16 0.967 (?) 3 0.994 0.991 3 4
41521 8 0.985 (5) 0.913 (3) 5 0.999 0.998 2 6
IChr10 10 0.9 (2) 7 0.999 0.999 2 8
Ta395 15 0.87 (2, n 13) 9 0.977 0.961 2 10
Tox395 14 0.8 (2, n 13) 9 0.957 0.934 2 10
23159 23159e 18 8 0.388 (1, n 18) 0.839 (3, n 18) 11 0.755 0.982 0.899 (8) 0.968 (8) 0.684 0.974 0.758 0.898 1 2 1 2 12
PCB_lkow 206 0.873 0.890 0.917 0.870 0.885 0.909 1 2 4 13
PCB_rrf 209 0.628 0.693 0.737 0.619 0.682 0.717 1 2 4 14
26449 10 15 0.8248 0.9974 0.6966 0.9948 1 2 16
MR10 10 0.975 (2, n 10) 17 0.9919 0.99996 0.9884 0.9999 1 2 18
8
Rezultate MDF in SAR/SPR
  • 1 Vijay K. Agrawal, Ravindra Srivastavaa and
    Padmakar V. Khadikarb, QSAR Studies on Some
    Antimalarial Sulfonamides, Bioorganic Medicinal
    Chemistry, 2001, 9, p. 32873293.
  • 2 Lorentz JÄNTSCHI and Sorana BOLBOACA,
    Molecular Descriptors Family on Structure
    Activity Relationships 5. Antimalarial Activity
    of 2,4-Diamino-6-Quinazoline Sulfonamide
    Derivates, Leonardo Journal of Sciences, 2006,
    Issue 8, p. 77-88.
  • 3 Brasquet C., Le Cloirec P., QSAR for Organics
    Adsorption Onto Activated Carbon In Water What
    About The Use Of Neural Networks?, Wat. Res.,
    1999, 33(17), p. 3603-3608.
  • 4 Jäntschi L., Water Activated Carbon Organics
    Adsorption Structure - Property Relationships,
    Leonardo Journal of Sciences, AcademicDirect,
    2004, Issue 5, p. 63-73.
  • 5 Hasegawa K., Arakawa M., Funatsu K., 3D-QSAR
    study of insecticidal neonicotinoid compounds
    based on 3-way partial least squares model,
    Chemometrics and Intelligent Laboratory Systems,
    1999, 47, p. 3340.
  • 6 Bolboaca S., Jäntschi ., Molecular
    Descriptors Family on Structure Activity
    Relationships 2. Insecticidal Activity of
    Neonicotinoid Compounds, Leonardo Journal of
    Sciences, AcademicDirect, 2005, Issue 6, 78-85.
  • 7 Jäntschi L., Muresan S., Diudea M., Modeling
    Molecular Refraction and Chromatographic
    Retention by Szeged Indices, Studia Universitatis
    Babes-Bolyai, Chemia, 2000, XLV(1-2), p.
    313-318..
  • 8. Jäntschi L., MDF - A New QSAR/QSPR Molecular
    Descriptors Family, Leonardo Journal of Sciences,
    AcademicDirect, 2004, Issue 4, p. 67-84.
  • 9 Smith, C. J. Hansch C., Morton M. J., QSAR
    treatment of multiple toxicities the
    mutagenicity and cytotoxicity of quinolines,
    Mutation Research, 1997, 379, p. 167175.
  • 10 Jäntschi L., Bolboaca S., Molecular
    Descriptors Family on QSAR Modeling of
    Quinoline-based Compounds Biological Activities,
    The 10th Electronic Computational Chemistry
    Conference, April 2005, http//eccc.monmouth.edu
  • 11 Baker J. R., Mihelcic J. R., Sabljic A.,
    Reliable QSAR for estimating KOC for persistent
    organic pollutants correlation with molecular
    connectivity indices, Chemosphere, 2001, 45, p.
    213-221.
  • 12. Jäntschi L., Delphi Client - Server
    Implementation of Multiple Linear Regression
    Findings a QSAR/QSPR Application, Applied
    Medical Informatics, Cluj-Napoca, 2004, Issue 15,
    p. 48-55.
  • 13 Lorentz JÄNTSCHI and Sorana BOLBOACA,
    Molecular Descriptors Family on Structure
    Activity Relationships 6. Octanol-Water Partition
    Coefficient of Polychlorinated Biphenyls,
    Leonardo Electronic Journal of Practices and
    Technologies, AcademicDirect, 2006, Issue 8, p.
    71-86.
  • 14 Jäntschi L., QSPR on Estimating of
    Polychlorinated Biphenyls Relative Response
    Factor using Molecular Descriptors Family,
    Leonardo Electronic Journal of Practices and
    Technologies, AcademicDirect, 2004, Issue 5, p.
    67-84.
  • 15 Ungwitayatorn J., Pickert M., Frahm A.W.,
    Quantitative structure-activity relationship
    (QSAR) study of polyhydroxyxanthones,
    Pharmaceutica Acta Helvetiae, 1997, 72, p. 23-29.
  • 16 Bolboaca S, Jäntschi L. Molecular
    Descriptors Family on Structure Activity
    Relationships 3. Antituberculotic Activity of
    some Polyhydroxyxanthones, Leonardo Journal of
    Sciences, AcademicDirect, 2005, Issue 7, p.
    58-64.
  • 17 Jäntschi L., Muresan S., Diudea M.V.,
    Modeling molar refraction and chromatographic
    retention by Szeged Indices, Studia Universitatis
    Babes-Bolyai, Chemia, 2000, XLV(1-2), p. 313-318
  • 18 Lorentz JÄNTSCHI and Sorana BOLBOACA,
    Molecular Descriptors Family on Structure
    Activity Relationships 4. Molar Refraction of
    Cyclic Organophosphorus Compounds, Leonardo
    Electronic Journal of Practices and Technologies,
    AcademicDirect, 2005, Issue 7, p. 55-102.

9
(No Transcript)
10
MDF portal
11
Supraconductibilitate
  • În 1908 fizicianul olandez Heike Kamerlingh Onnes
    a reusit sa lichefieze Heliul (punct de fierbere
    normal 4.6 K). Prin fierberea He la presiune
    redusa el a atins temperaturi de 1.15 K. În timp
    ce studia proprietatile substantelor la aceste
    temperaturi a descoperit ca la 4.1 K mercurul
    sufera o tranzitie de stare în care proprietatile
    difera. Cea mai surprinzatoare schimbare este cea
    a rezistentei electrice, care scade brusc la 0.
    Aceasta stare se numeste de supraconductibilitate.
    Multe elemente sunt supraconductoare. Cele mai
    bune supraconductoare (supraconductibilitatea
    apare la o temperatura mai ridicata) sunt Nb
    (9.2 K), Tc (8.2 K), Pb (7.21 K), La (6.1 K), V
    (5.2 K), Ta (4.4 K), Hg (4.15 K), Sn (3.72 K), In
    (3.40 K). Surprinde ca metalele cu cea mai buna
    conductibilitate la temperatura camerei (Li, Be,
    Cu si congenerii) nu sunt supraconductori buni
    (la acestea supraconductibilitatea apare sub 0.2
    K). Acest fapt are explicatia ca masura
    rezistentei electrice normale a metalelor este
    datorata împrastierii undelor electronice ale
    electronilor de conductie de fotoni si rezistenta
    joasa este datorata interactiunii slabe. Tot
    interactiunea slaba face ca sa descreasca si
    stabilitatea starii supraconductoare. Multe
    aliaje sunt de asemenea supraconductoare. Aliajul
    Nb3Al0.75Ge0.25 manifesta supraconductibilitate
    la 21 K. O constatare interesanta este ca metalul
    în stare de supraconductibilitate este mai usor
    deformabil decât în starea sa normala.

12
Ceramici
  • Fabricarea ceramicilor are radacini foarte adânci
    si putem merge înapoi în timp pentru a afla ca
    fabricarea oalelor de lut era facuta atunci ca si
    pâna acum 300 de ani.
  • Proprietatile care se cer pentru diferite obiecte
    utilizate în industria electronica, industria
    energiei nucleare si în industria aerospatiala au
    impus dezvoltarea masiva a tehnologiilor de
    fabricatie de materiale cu proprietati speciale,
    ca duritate si rezistenta mecanica ridicate la
    temperaturi de lucru mari.
  • Începând cu anul 1950, ceea ce parea a fi doar
    apanajul vaselor de bucatarie a devenit o
    întreaga industrie de materiale cu proprietati
    speciale. Astfel, din ceramica clasica si din
    prelucrarea metalelor s-a desprins o stiinta cu
    totul aparte, ceramica fina.

13
Portelanuri pentru înalta tensiune
  • Aceasta industrie a fost practic inexistenta
    înainte de începutul secolului 20. Odata cu
    cresterea industriei transportatoare de
    electricitate la distante si tensiuni mari,
    necesarul pentru izolatori de înalta tensiune a
    crescut. Izolatorii de înalta tensiune trebuie sa
    aiba foarte bune proprietati electrice izolatoare
    tot asa cum trebuie sa aiba proprietati mecanice
    de rezistenta bune. Se fabrica si portelanuri
    pentru joasa tensiune. Compozitia acestora nu
    difera cu mult de cea a celor pentru înalta
    tensiune. Ele au ca domenii de utilizare
    întrerupatoare, socluri de lampi, blocuri
    fuzibile si toarte.
  • Fie ca este vorba de portelanurile pentru înalte
    tensiuni sau cele pentru tensiuni joase, pe
    suprafata acestora se aplica o pelicula sticloasa
    pentru protejarea acestora împotriva
    infiltratiilor de apa. În compozitia acestor
    pelicule protectoare se gasesc oxizi de K, Ca Al
    si Si în mod uzual în urmatoarele rapoarte de
    compozitie K2OCaOAl2O3SiO2 37550.
  • Uneori oxidul de calciu, CaO este înlocuit cu
    oxid de magneziu MgO sau de bariu BaO si acestor
    portelanuri li se pot adauga ZnO sau compusi cu
    zirconiu pentru opacizare. Unii producatori
    adauga si o mica cantitate de frita de borax. Se
    pot aplica si pelicule semiconductoare pentru
    protejarea de interferentele radio.

14
(No Transcript)
15
Ceramici cu proprietati electrice speciale
  • Frecventele mari introduse în comunicatii au
    facut ca vechile ceramici triaxiale sa devina
    inadecvate. Proprietati cu totul noi
    feroelectrice si feromagnetice au fost necesare.
    Cu ajutorul ceramicilor s-au realizat materiale
    cu proprietati remarcabile. Urmatoarele
    proprietati sunt importante în evaluarea
    ceramicilor electrice
  • Tensiunea de strapungere electrica exprimata în
    volti pe milimetru de grosime este un important
    factor în conditii de tensiuni mari în cazul
    ceramicilor caderea este ireversibila, ceea ce
    înseamna ca stricaciunea nu se repara de la sine
    valorile acestor tensiuni variaza de la 100 la
    200 V/mm
  • Alta proprietate de interes este rezistivitatea
    volumica (?) la diverse temperaturi, exprimata în
    Ocm cele mai multe ceramici au valori de 1014
    Ocm la temperatura camerei aceasta valoare
    scade cu cresterea temperaturii la 900 ºC
    valoarea scade între 103 si 107 Ocm. Câteva
    ceramice ca ZrO2 devin bune conductoare la
    temperaturi înalte

16
  • Pentru unele utilizari ale acestor ceramici,
    constanta dielectrica ?' este de mare interes
    acest factor este raportul dintre capacitatea
    unui condensator ce are ca material izolator o
    astfel de ceramica si un condensator similar la
    care izolarea între armaturi se face cu aer
    valorile lui ?' pentru cele mai multe materiale
    ceramice sunt între 4 si 10, dar rutilul are
    valoarea 100, iar titanatul de bariu de câteva
    sute tot aici, conteaza si coeficientul de
    temperatura al lui ?', d?'/dT si de frecventa
    d?'/d?
  • în cazul în care ceramica este folosita la înalta
    frecventa, factorul de pierdere ?'' este foarte
    important acesta reprezinta energia pierduta în
    ergi pe centimetru cub si pe ciclu de oscilatie.H
    (öersteds)B (gauss)-BS-HC0-BrBrBSHC1234567
  • Proprietatile magnetice pot fi ilustrate printr-o
    curba de magnetizare

17
(No Transcript)
18
  • Aceasta diagrama este reprezentata cu câmpul
    aplicat (H) pe abscisa si magnetizarea indusa (B)
    pe ordonata. Începând de la un punct fara
    conditii magnetice (0) relatia între H si B
    evolueaza dupa o curba în forma de S (cu un punct
    de inflexiune) pâna în punctul de intensitate
    magnetica maxima aplicata HS, când magnetizarea
    indusa este BS. Daca acum câmpul aplicat scade,
    magnetizarea evolueaza pe curbele 2, 3 si 4,
    intersecteaza ordonata în Br (magnetizare
    remanenta) abscisa în HC (intensitatea câmpului
    de anulare a magnetizarii remanente) si daca se
    continua magnetizarea pâna la HS magnetizarea va
    fi atunci BS. Reaplicarea câmpului magnetic acum
    crescator va face ca magnetizarea sa evolueze pe
    curbele 5, 6 si 7, cu aceleasi semnificatii
    pentru punctele Br, HC si BS. Chiar daca se
    înceteaza aplicarea câmpului magnetic pentru o
    perioada îndelungata, curba de la 0 la BS nu va
    mai fi urmata niciodata de materialul ceramic
    doar daca acesta va fi în prealabil demagnetizat.
    Aceasta se poate face de exemplu încalzindu-l
    peste temperatura Curie. Cel de-al doilea cadran,
    sau curba de demagnetizare este foarte importanta
    pentru materialele utilizate la fabricarea
    magnetilor permanenti.
  • Temperatura Curie Temperatura la care un
    material îsi pierde proprietatile magnetice ea
    este o caracteristica de material si depinde doar
    de compozitia chimica materialului.

19
Feroelectrici
  • Aceste materiale reunesc proprietatile de
    constante dielectrice bune cu caracteristici de
    pierderi electrice mici. Este o bogata literatura
    în domeniu. O tratare elementara este data de
    McQuarrie, iar pentru cei interesati cartea
    Dielectrici si Unde de von Hippel este de un
    real folos. Feroelectricitatea este deseori un
    termen gresit înteles, pentru ca nu are nimic în
    comun cu fierul. Ea refera proprietati
    dielectrice asemanatoare cu proprietatile
    magnetice mentionate anterior.
  • De exemplu, daca un material feroelectric este
    plasat între armaturile unui condensator, si se
    mareste intensitatea câmpului electric, sarcina
    rezultata nu va fi proportionala cu sarcina
    dintr-un dielectric simplu (neferoelectric).
  • Majoritatea materialelor feroelectrice au
    structura perovskitica.
  • Aceasta celula contine 3O2-, 1R2 si 1Ti4. R
    este uzual Ba2, însa Ca2, Mg2, Sr2, Rb2 si
    Cd2 pot fi adaugati pentru a furniza o gama
    larga de proprietati feroelectrice. În aditie,
    câtiva zirconati si pamânturi rare pot da de
    asemenea astfel de proprietati.
  • Desen P1 - polarizarea, E - intensitatea
    câmpului electric

20
(No Transcript)
21
Titanati
  • Acestia sunt produsi în faza solida prin reactia
    dintre un carbonat al unui metal alcalin si TiO2.
    Este dificil de obtinut o proportie
    stoechiometrica exacta în produsul final. Când
    continutul de TiO2 este mare, materialul este
    potrivit pentru condensatoare, iar daca este
    scazut, el poate fi utilizat pentru
    transductoare. Titanatul de bariu este în general
    procurat de la un producator de ceramici. Totusi,
    pentru calitati superioare, este ceruta o
    puritate înalta. Un continut de 2 SiO2 sau Al2O3
    reduce considerabil factorul ?. Kiss descrie
    producerea de titanat de bariu de compozitie
    stoechiometrica optima pentru marimi ale
    granulelor de 80 1000 Å prin hidroliza
    esterilor de titan. Hyatt si Laird discuta
    producerea de titanati prin sinterizare si
    macinare fina. Gallagher descrie metodele de
    coprecipitare ale prepararii aglomeratelor de
    titanati.
  • Utilizarile ceramicilor sunt spectaculoase.
    Metodele moderne de formare a microcircuitelor în
    module tridimensionale se aplica cu succes la
    ceramici prin laminare, descrisa de Schwartz.
  • Transductor dispozitiv de transformare a unei
    marimi fizice (acustice, magnetice) în marime
    electrica sau dispozitiv amplifica câmpul
    magnetic.
  • Sinterizare procedeu de legare a unui material
    granular fara ajutorul unui liant, numai prin
    încalzire si presare.

22
  • În figura urmatoare este reprezentata valoarea
    constantei dielectrice ?' pentru un titanat de
    bariu multicristalin, într-un domeniu larg de
    temperatura. Coeficientul de temperatura al lui
    ?' variaza într-un domeniu larg, ceea ce cauzeaza
    deseori dificultati în utilizarea sa pentru ca
    compensarea acestei variatii trebuie asigurata de
    alte parti de circuit. O solutie tot mai
    frecventa este dotarea instrumentelor cu
    termostate si aceasta asigura totala utilizare a
    sa în rol de dielectric. Factorul de pierdere
    depinde de puritate, compozitia stoechiometrica
    si conditiile de ardere. Exceptând picul situat
    la 120 ºC (vezi figura), factorul de pierdere
    este relativ redus.

23
(No Transcript)
24
Materiale feromagnetice
  • Aceasta clasa cuprinde doua subdiviziuni,
    materialele usoare de tipul feritelor si
    materialele grele având în compozitie
    magneto-plumbiti.
  • Toate materialele feromagnetice prezinta o
    relatie ireversibila între câmpul aplicat H si
    magnetizarea indusa B. Aceasta cauzeaza
    histerezis, pus în evidenta la toate materialele
    magnetice. Explicatia fenomenului cristalele ce
    sunt formate din aceste materiale magnetice
    contin entitati (cuante, unitati elementare de
    volum) cunoscute sub numele de domenii.
  • Când este nemagnetizat, directia magnetica a
    domeniilor este întâmplatoare. Când este partial
    magnetizat, exista ceva aliniere, însa nicidecum
    totala. Când însa este saturat magnetic, toate
    domeniile sunt aliniate.
  • Acesta este cazul suprafetelor magnetice folosite
    la unitatile de disc (diskette, HDD). De exemplu,
    la unitatile floppy de 3.5 si 1.44 MB câmpul
    magnetic aplicat trebuie sa fie de 300 Öersted
    pentru a realiza o scriere corecta. Acesta este
    deci câmpul magnetic de saturatie. Depasirea
    acestui câmp este si ea interzisa, fiind atunci
    afectate domeniile vecine domeniului asupra
    caruia se face scrierea.

25
(No Transcript)
26
Ferite
  • Aceste materiale magnetice usoare au o structura
    de spinel MFe2O4 unde M poate fi Mg, Ni, Co, Cd,
    Zn sau Mn. Sunt folosite pentru fire de antena,
    materiale magnetostrictive, miezuri de memorii,
    componentele de deflexie la tuburile catodice si
    transformatoare.
  • Trebuie sa aiba atât bune proprietati fizice cât
    si electrice si aceste proprietati trebuie sa fie
    uniforme atât în masa unei componente cât si de
    la o componenta la alta. Aceste materiale
    ceramice magnetice sunt valoroase în miezurile
    transformatoarelor de înalta frecventa datorita
    unei foarte mici pierderi prin histerezis.
    Feritele speciale cu un histerezis în forma
    patrata ca în figura, sunt folosite ca elemente
    de memorie în calculatoarele de mare viteza.
  • Tot aici se poate spune ca Shafer a raportat
    studiul unui interesant material magnetic,
    silicatul de europiu.
  • spinel aluminat natural de magneziu, cristal
    mineral de culoare rosie, galbena, albastra sau
    verde, folosit ca piatra pretioasa.

27
(No Transcript)
28
Materiale feromagnetice pentru magneti permanenti
  • Plumboferita, un mineral natural, este uneori
    denumita magnetoplumbita, Pb(Fe,Mn)12O19, este
    demult cunoscuta ca având proprietati magnetice.
    Acest mineral este baza oricarui magnet ceramic
    permanent cu câteva exceptii. Au fost sintetizati
    compusi în care se înlocuieste Pb cu Ba sau Sr în
    matricea structurii. Structura ideala a BaFe12O19
    este aproape similara cu structura spinelului.
    Magnetii permanenti ceramici prezinta valori mari
    ale remanentei Br si fortei coercitive HC

Elemente electrice de încalzire nemetalice
  • Elementele electrice de încalzire nemetalice sunt
    formate din carbura de siliciu, disilicat de
    molibden si oxizi activati si se bazeaza pe
    proprietatile conductoare ale acestor materiale.
    Elementele pe baza de CSi, în forma de tija, tub
    sau spirala sunt utilizate pe scara larga pentru
    încalzirile electrice la temperaturi mari. Ele
    pot fi folosite la temperaturi (de furnal) de
    1600 ºC pentru scurte perioade si de 1500 ºC în
    regim de lucru continuu. Portiunea supusa
    temperaturilor maxime este realizata prin
    recristalizarea SiC iar în portiunea mai rece se
    impregneaza silicon pentru marirea
    conductibilitatii termice. În utilizare,
    elementele cu SiC îsi micsoreaza rezistenta fata
    de oxidare asa încât variatia tensiunii aplicate
    circuitului electric mareste eficienta în
    functionare.

29
Elemente electrice de încalzire nemetalice
  • Elementele pe baza de MoSi2O6 pot fi folosite la
    temperaturi de cu 100ºC-200ºC peste temperatura
    limita a elementelor SiC. Sunt folosite la
    elementele mai expuse la temperaturi înalte în
    furnale. Aceste elemente se obtin din pulbere de
    MoSi2 amestecata cu alcool polivinilic. Tijele
    sunt sinterizate în hidrogen la 1600ºC.
  • Elementele de încalzire oxidice ca oxizii de
    zirconiu si thoriu devin conductori dupa ce
    temperatura depaseste pragul de încalzire la
    rosu. Furnalele construite cu aceste elemente
    sunt capabile de temperaturi de 2000ºC în aer. O
    problema este realizarea legaturilor la aceste
    elemente si o solutie este în acest caz
    sinterizarea la capete a unor fire de platina.
    Oxizii de zirconiu necesita activare de
    conductibilitate care se realizeaza cu ajutorul
    ytriului.Un control al tensiunii aplicate este
    necesar si la aceste elemente.

30
Termistoare
  • Coeficientul de temperatura pozitiv mare al
    termistoarelor îsi gaseste multe aplicatii la
    termostate si întrerupatoare termice.Titanatul de
    bariu dopat cu un metal rar este folosit la
    fabricarea unor granule fine care apoi sunt
    sinterizate în ceramica. Pentru aceasta, lantanul
    este folost în cantitati de 0.001 pâna la 0.005
    procente molare. Titanatul de bariu poate fi
    precipitat, amestecat apoi cu metalul rar si
    încalzit în atmosfera controlata la 1400 ºC.
    Acesta este cazul multor semiconductori si dupa
    cum se poate usor observa, datorita temperaturii
    mari, problema contactelor este destul de dificil
    de realizat.

Radioceramici
  • Au fost fabricate câteva tipuri de ceramici
    capabile de a emite fluxuri de unde radio de
    înalta frecventa cu minimum de distorsiune.
    Materialele folosite sunt alumina,coriderita si
    sticla de oxid de siliciu sinterizata. Este
    esential ca porozitatea, daca exista, sa fie
    uniform distribuita si deci suprafata sa aiba
    tolerante foarte mici. O problema ce apare aici
    este dimensiunea mare necesara pentru aceste
    corpuri ceramice. Multe dintre aceste corpuri
    sunt matritate si încalzite iar altele sunt
    presate.

31
Ceramici conducatoare de electricitate
  • Unele dintre cele mai pazite secrete ale
    concernului Corning Glass Co. a fost cositorirea
    electrozilor oxidici utilizati în tuburile
    cinescoape. Mai multe patente de productie au
    fost emise în Statele Unite în legatura cu
    aceasta problema 1952(SnO2, 0.5-5 As, Bi, Sn,
    ardere la 1400 ºC, ? 2 Ocm-3), 1963( 0.5-5
    V2O5, ardere la 1300-1500 ºC, ? 1 Ocm-3),
    1966( 0.1-0.5 CuO, 0.5-1 ZnO, 0.3-1.2 SnO2, ?
    1 Ocm-3). Chiar si asa, problemele de contact
    cu terminalele totdeauna este o problema.
    Titanatul de magneziu (MgTiO4) este folosit la
    rezistoare ce necesita stabilitate si curenti
    mari.TiO2 cu câteva procente de SnO2 a fost pus
    în evidenta ca material semiconductor.De
    asemenea, spinelul de titan are bune proprietati
    semiconductoare.

Materiale ceramice piezoelectrice
  • Aceste materiale sunt folosite atât pentru a
    produce direct curenti de înalta tensiune cât si
    ca transductoare. Un astfel de material are 64
    moli de oxid de zirconiu, 34 moli de oxid de
    titan si 2 procent de bismut. Un amestec pe baza
    de zirconat de titan este folosit pentru
    transductoarele de mare putere, tot asa cum sunt
    folosti si câtiva titanati de bariu.

32
Dielectricii pe baza de alumina
  • Alumina poate fi folosita ca dielectric, în
    special la temperaturi mari. Exemple de utilizare
    sunt substraturile pentru microcircuite în
    calculatoare, sticlele translucide si lampile de
    descarcare în gaz cu curenti mari. În timp,
    alumina s-a dovedit a fi materialul cu cele mai
    bune proprietati luate global pentru miezuri de
    comutatoare la curenti mari. Acest material nu
    numai ca are bune proprietati electrice la
    temperaturi mari dar rezista si la socuri termice
    puternice. Cea mai mare parte a acestor miezuri
    este realizata în procent de 96 din Al2O3 prin
    îmbinare la cald. Când este folosita pentru
    chip-uri (microprocesoare) suprafata trebuie sa
    fie neteda si fara impuritati astfel încât
    liniile (care pot avea doar câtiva microni
    grosime) sa fie de grosime uniforma. Bender
    descrie aplicatiile automatizarii asupra acestor
    substraturi.
  • translucid permite trecerea luminii dar
    împiedica vederea clara a unui obiect mat prin el.

33
Refractoare speciale
  • O categorie aparte de materiale refractare o
    constituie cu structura fina. Oxizii simpli sunt
    cele mai folosite materiale refractare. Oxizii cu
    cele mai mari valori refractare sunt Al2O3, MgO,
    ZrO2, BeO si ThO2. Toate acestea pot fi
    sinterizate în corpuri dense cu un tratament
    adecvat. Oricum, alumina este de departe cea mai
    folosita.
  • Amestecurile de oxizi sunt de asemenea utilizate
    ca materiale refractare. Sunt sute de compusi,
    având puncte mici de topire. Dintre acestia doar
    câtiva îsi gasesc o utilizare larga. Dintre
    acestia, mulita si zirconul sunt cei mai folositi
    datorita bunei prelucrabilitati si proprietatilor
    lor excelente.
  • Materialele neoxidice au constituit obiectul de
    studiu al multor programe de cercetare pentru
    identificarea de materiale refractare pentru
    programele spatiale.
  • Pe baza matricelor de compusi ceramici refractari
    neoxidici s-au dezvoltat materiale cu bune
    proprietati de rezistenta la coroziune.
  • Dupa cum s-a putut observa, domeniul ceramicilor
    este departe de a-si fi epuizat resursele si
    aplicabilitatea materialelor ceramice este în
    domenii diverse medicina, metalurgie,
    electronica, constructii civile, inginerie
    aerospatiala, artizanat, supraconductibilitate,
    transportul energiei electrice.
  • refractar rezistent la temperaturi înalte.

34
Materiale refractare pe baza de compusi ceramici
refractari
Write a Comment
User Comments (0)
About PowerShow.com