Sociologia religiei - religie si multiculturalism

1
Sociologia religiei- religie si multiculturalism
în lumea contemporana -

• - Note de curs -
• (Conf. Univ. Dr. Dan Dungaciu)

2
Prezentarea generala a cursului

• CUM? Prima parte a cursului prezinta starea de
  fapt a discursului despre religie criza
  modernismului si criza sociologiei religiei
  clasice (moderne), respectiv cum se (mai) poate
  discuta astazi despre religie. Provocarea
  post-modernismului este accentuata mai ales în
  domeniul discursului despre religie. Tensiunea
  fondatoare a sociologiei linia
  Nietzsche-Dostoievschi-Wittgenstein
  sociologie/teologie dialog imposibil?
• DE CE? Partea a doua a cursului prezinta
  posibile explicatii pentru aceasta stare de fapt,
  respectiv de ce ul sociologiei religiei.
  Explicatiile pot fi subsumate la rubrica
  secularizare (teoriile secularizarii), partea
  cea mai consistenta si interesanta a sociologiei
  religiei.
• RELIGIA SI IDENTITATEA EUROPEANA resurectia
  temei religioase este astazi o constanta a
  discursului sociologic si politic la nivelul
  continentului. Principale evolutii si mize.
  Constituia europeana.
• RELIGIE SI MULTICULTURALISM ÎN LUMEA
  CONTEMPORANA care este raportul dintre ele? Cum
  se conciliaza în lumea contemporana.

3
Religie si sociologia religiei în modernitate

• Prima parte a cursului îsi propune sa abordeze
  critic chestiunea sociologiei religiei din doua
  perspective, genealogic si substantial. Prima
  sectiune abordeaza chestiunea genealogic
  (Nietzsche, Foucault), încercând sa surprinda
  momentul si mai ales temeiul aparitiei
  sociologiei religiilor. Sociologia religiei - ca
  tip de discurs - nu a fost posibila în cultura
  europeana decât în momentul în care s-a ivit
  posibilitatea abordarii religiei din afara ei,
  dintr-un alt referential adica decât cel
  religios. Este momentul aparitiei secularului în
  cultura europeana. Datam acest moment cel mai
  important în consecinte de la crestinarea Europei
  în intervalul sec. XI-XV. De acum încolo, toate
  conceptele medievale - putere, societate, relatia
  stat-biserica, drept, suveranitate, ierarhie
  sociala etc. - sunt regândite în lumina noii
  evolutii. Aventura sociologiei poate începe acum
  la fel, cea a sociologiei religiei. Secolul al
  XIX-lea este momentul cristalizarii depline a
  sociologiei religiei (parte specializata a
  sociologiei) pe noile fundamente axiologice, deci
  seculare, pe care se aseaza acum cultura
  europeana (Dumnezeu a murit! Nietzsche).
• Înainte de a trece la analiza corpului teoretic
  (substantial) al sociologiei moderne, o sectiune
  va fi dedicata unei chestiunii cruciale din
  perspectiva discutata pozitia sociologului fata
  de fenomenul religios, respectiv raportul dintre
  ratiune si credinta. Vor fi discutate solutiile
  oferite de-a lungul vremii, din Antichitate si
  Evul Mediu pâna la dezbaterile contemporane.
  Solutii definitive nu s-au impus. Aceasta
  tensiune, care ne urmareste si azi, o vom numi
  tensiunea fondatoare a sociologiei (religiei).

4
Sociologia clasica si abordarea religiei

• Aceasta sectiune a a cursului prezinta corpul
  sociologiei religiei moderne teorii sociologice
  clasice, perspective antropologice etc. Din
  diferite unghiuri, aceste perspective nazuiesc sa
  explice fenomenul religios, încercând sa
  solutioneze (si) tensiunea invocata teorii
  sociologice clasice, perspective antropologice
  etc.
• Din diferite unghiuri, aceste perspective
  nazuiesc sa explice fenomenul religios, încercând
  sa solutioneze (si) tensiunea invocata Hegel,
  Feuerbach, Marx, Durkheim, Weber, Simmel.
• Abordarile antropologiei culturale si
  consecintele pentru sociologie.

5
Secularizarea mit?

• Secularizarea o chestiune de definitie a
  religiei exista doua strategii de negare a
  procesului de secularizare
• Definitiile religiei care accentueaza sacru în
  definitia religiei (Durkheim, Eliade) sau
  nationalismul (Bellah-religia civila) ajung
  la concluzia ca religia nu dispare niciodata
• Tezele care sustin inexistenta unei epoci de aur
  a religiozitatii conchid ca nu se poate vorbi
  despre scaderea religiozitatii în lipsa unui
  reper clar (Shiner, Douglas, Bruce)
• Nici una dintre aceste doua perspective nu este
  astazi suficient de convingatoare trecerea de la
  teocentrism la antropocentrism pare evidenta cel
  putin pentru societatile crestine la fel si
  diferentele între religie si altceva (natiune,
  ideologii, societate).

6
Teze comune ale teoriilor secularizarii

• În esenta, secularizarea este legata de procesele
  de modernizare, desi nu este limpede cine
  determina pe cine cerul s-a golit de îngeri
  pentru ca s-a umplut de rachete sau s-a umplut de
  rachete pentru ca s-a golit de îngeri?.
• Secularizarea/modernizarea se datoreaza, în
  esenta, urmatoarelor procese
• Rationalizare perceptia realitatii a pierdut
  caracterul sacru si este înlocuita de explicatii
  cauzal-rationale, iar cunoasterea umana,
  comportamentele si institutiile sociale,
  fundamentate initial pe puterea divina sunt
  experimentate acum ca si creatii umane (misterul
  se transforma în probleme).
• Diferentiere dezangajarea sociala fata de
  religie aceasta devine marginalizata, o enclava
  sociala este o privatizare a religiei care
  atrage dupa sine erodarea prestigiului si
  semnificatiei.
• Orientare catre lume conformitate cu lumea de
  aici, focalizare catre problemele concrete,
  imediate, nu catre supranatural, chiar si în
  cazul religiilor traditionale (lupta pentru pace,
  integrare europeana etc.).

7
Secularizarea concept multidimensional.
Secularizarea ca...

• Laicizare (secularizare obiectiva) se refera la
  procesele de diferentiere din societate religia
  devine una dintre institutiile sociale
  (dezangajarea societatiii fata de religie)
  expresia cea mai pregnanta este separatia dintre
  biserica si stat
• Schimbare religioasa masura în care institutiile
  religioase (biserici) au contribuit ele însele,
  direct sau indirect, la secularizare (H. Cox)
  adaptare la lume protestantismul (Weber)
  Biserica Catolica si aggiornamento Biserica
  Ortodoxa feminismul Islamul azi.
• Implicare religioasa (sfera privata, secularizare
  subiectiva) sondaje de opinie variabile
  diverse participare religioasa (crestini
  practicanti/nepracticanti), Zodiacul,
  evanghelizare/catehizare, viata de apoi, rai/iad,
  Iisus ca om/Dumnezeu etc. belonging without
  bealiving bealiving without belonging.

8
Religia resurectia unei mize ignorate

• Exista patru ratiuni pentru care religia reintra
  astazi pe agenda (distinctiile sunt teoretice)
• Constitutia europeana
• Problema solidaritatii europene
• Problema identitatii europene
• Problema simbolisticii religioase (Islamul)

9
Religia, încotro?

• Resurectii religioase si postmodernism criza
  modernismului ca si criza a secularizarii
  re-întemeierea religiei si a statutului ei
  social
• Evolutia religiei nu este uniforma spatii
  culturale diferite genereaza atitudini diferite
  fata de religie
• Pluralismul religios si secularizarea o relatie
  ambigua
• Criza teoriilor clasice ale secularizarii esecul
  sociologiei, nu esecul religiei
• Predictiile despre viitorul religie depind de
  definitiile care i se aloca sociologia religie
  ca inventatoare a religiei
• Viitorul religie ramâne deschis, asa cum a fost
  întotdeauna...

10
Religia în Europa resurectia unei mize ignorate

• Exista patru ratiuni pentru care religia reintra
  astazi pe agenda (distinctiile sunt teoretice)
• Constitutia europeana
• Problema solidaritatii europene
• Problema identitatii europene
• Problema simbolisticii religioase (Islamul)

11
Sacru si secular în Constitutia europeana

• Lipsa de consens fata de introducerea /
  neintroducerea referintei crestine în
  Constitutie s-a cerut si introducerea explicita
  a mostenirii crestine si precizarea explicita a
  naturii seculare a Europei.
• Articolul 37 al proiectului de Constitutie si
  Articolul 10 din Carta Europeana a Drepturilor
  Fundamentale definesc relatia dintre Biserica si
  Stat în UE.
• Primul principiu libertatea religioasa
• Al doilea principiu autonomia comunitatilor
  religioase UE recunoaste identitate si
  contributia specifica a bisericilor la viata
  Europei (limbajul e vag, dar sugereaza ca aceste
  comunitati sunt distincte de alte asociatii sau
  institutii).

12
Sacru si secular în Constitutia europeana (2)

• Al treilea principiu dialog regulat între UE
  si comunitatile religioase ale Europei (dar si
  cu organizatile filosofice sau non-confesionale)
  laicitatea nu înseamna ghetoizarea
  bisericilor
• Al patrulea principiu UE respecta status-ul pe
  care legislatia nationala îl confera bisericilor
  sau asociatiilor religioase relatia dintre
  biserica si stat sau tipurile de cooperare sunt
  la latitudinea legilor nationale ale membrilor UE
  (nu exista model unic si impus).
• Concluzii lipsa referirii la Crestinism
  (Constitutia este a tuturor), lipsa precizarii în
  Constitutia a tratamentului egal acordat
  religiilor), lipsa de claritate în definirea
  termenilor sacru si secular, dialogul cu
  Bisericile se poarta doar despre subiecte
  seculare etc.

13
2. Solidaritatea europeana

• Deficitul solidaritatii europene se poate
  evidentia prin
• Criza statului bunastarii, exprimata prin refuzul
  statelor bogate de a ajuta statele sarace (mai
  ales din Est)
• Lipsa de solidaritate fata de razboiul din Irak
• Problema migratiei si a populismului
• Apare în discutia raportul dintre unitate si
  diversitate religioasa locul Islamului si
  provocarile pe care acesta le aduce etc.

14
3. Problema identitatii europene

• Religia nu pare astazi o componenta consistenta a
  identitatii europene Constitutia care se
  pregateste astazi Europei draftul initial care
  constituie baza dezbaterilor actuale - nu contine
  nici o referire la crestinism sau valorile
  crestine. Tratatul de la Maastricht, sau, mai
  recent, cel de la Nice au fost denumite Church
  blind.
• Pe de alta parte, exista apelul la religia
  crestina a unor lideri europeni sau implicarea
  bisericilor europene (în special cea catolica) în
  dezbaterile privind identitatea continentului.
• Invitatia lui Jaques Delors (stânga catolica) de
  a da Europei un suflet, asertiune repetata si
  de urmasii sai de la Comisia europeana, Jaques
  Santer si Romano Prodi (formula a devenit în 1995
  program european la care participa lideri
  religiosi, în special catolici si protestanti).
• 2003 proiectul Dimensiunea culturala si
  spirituala a Europei initiat de Romano Prodi.

15
Problema identitatii europene (II)

• Retelele sau manifestarile crestine
  supra-nationale care brazdeaza astazi
  continentul Manifestul pentru o constiinta
  europeana 2000 Conventia europeana crestina
  Barcelona 2002 Zilele catolice
  Central-Europene etc., etc.).
• Interventiile repetate ale Papei în legatura cu
  identitate crestina a continentului
  Regasiti-va! Fiti voi însiva! Revitalizati
  radacinile comune! (în discursul recent al
  Papei, constituirea Bisericii Catolice apare ca
  un act european, piatra de temelie a
  identitatii europene comune care se cere azi
  regasita).

16
4. Problema simbolisticii religioase (cazul
Islamului)

• Consecventa deciziilor (libertate versus
  restrictie)
• Un exemplu - dilema occidentala privitoare la
  afisarea publica a însemnelor religioase,
  respectiv cazurile din Marea Britanie, Germania,
  Franta sau Italia chiar nucleul tare a ceea ce
  numim îndeobste Europa în care statul se vede
  nevoit sa intervina si sa legifereze, în numele
  laicitatii, împotriva simbolisticii religioase în
  spatiul public. Modelul turcesc pentru Europa?
• Public / privat
• Religia ca un... Hobby.

17
Religia, musulmanii si modernitatea (I)

• Diferentele dintre religii sunt însa importante,
  caci Crestinismului îi este mai lesne sa se
  adapteze cu laicitatea decât Islamului
  -inventatorul separatiei dintre biserica si
  stat a fost protestantul John Lock.)
• Laicitatea ca valoare suprema (doua perspective
  asupra laicitatii franceze Edgar Morin si Regis
  Debray)
• Criza distinctiei public / privat.

18
Religia, musulmanii si modernitatea (II)

• Contra-argumente identitatile insilor trebuie
  respectate de orice stat de drept si ca acesta nu
  trebuie sa legifereze împotriva lor, dar
  identitatea religioasa este singura care
  beneficiaza de un tratament special? Acest tip de
  identitate nu poate fi afisata public
• Solutia liberala sa te comporti public ca si
  cum religia nu are nici o importanta pentru tine!
• Religia devine, dupa vorba teologului american
  Stephen L. Carter, just another hobby. Unii
  merg duminica la pescuit, altii la film, altii la
  munte, altii... la biserica.
• Diferenta dintre libertatea religie si
  autonomie. Dreptul la religie nu înseamna,
  automat, si libertatea religiei - presupune, în
  subsidiar, faptul ca religia (credinta) este
  doar una dintre multele credinte pe care insii le
  poseda la un moment dat argument secular.

19
Alte fenomene contemporane

• Religie si globalizare fundamentalism si
  terorism
• Biserica si modelul pietii Hammond, 1996 si
  America
• Davies si Europa-caz exceptional
• Culte, Secte si Noi Miscari Religioase (NRM)
  procese de de-crestinare
• Forme populare ale religiozitatii superstitii,
  vrajitorii, ocultisme, spiritisme New Age.
• Ortodoxie si nationalism Ucraina, Republica
  Moldova, Serbia-Muntenegre (românii/vlahi).

20
Problema multiculturalismului- introducere -

• Se petrece ceva nou în lume nu sfârsitul
  istoriei, nu ciocnirea civilizatiilor sau
  declinul final iremediabil catre vreo anarhie
  criminala. Mai degraba, suntem la un punct si la
  un moment când practicile, institutiile si
  modurile de viata bine delimitate, predictibile
  sau familiare fac loc realitatilor nedefinite,
  difuze, producatoare de anxietate si violente.
  Genul de perioada pe care Augustin l-ar fi putut
  avea în minte când spunea nimicul absolut nu a
  existat. A existat un soi de ceva lipsit de forma
  si nedefinit (Ken Jowitt)
• Traim într-o lume în care exista din ce în ce
  mai multa informatie si din ce în ce mai putin
  sens (Jean Baudrillard)
• Despre ceea ce nu se poate vorbi trebuie sa se
  pastreze tacerea... (Wittgenstein)

21
Multiculturalism si post-modernism

• Aceasta parte a cursului îsi propune sa
  investigheze trei contradictii majore care
  caracterizeaza si marcheaza modul nostru de a
  gândi si de a trai la început de secol. Trei
  contradictii care sunt generate aceasta e teza
  de tentativa de a reconcilia doua perspective,
  doua Weltanschauung-uri, care sunt, riguros
  vorbind, imposibil de reconciliat. Pe de-o parte,
  liberalismul rational (culminatia Epocii Ratiunii
  sau a Iluminismului, daca nu consecinta lui), si
  postmodernismul (în versiunea sa cea mai radicala
  antifundationalismul).
• Contradictiile ce vor fi analizate în continuare
  care rezulta, în esenta, din pretentia multora
  dintre noi de a ne declara, în acelasi timp,
  liberali si postmoderni (antifundationalisti,
  antiesentialisti sau constructivisti) vizeaza
  pretentia si, mai ales, capacitatea de a
  justifica mai departe a). separatia dintre
  biserica si stat b). constructia unor
  institutii sau identitati supra-nationale
  c). perspectiva umanista si rationalista asupra
  fiintei umane.

22
Multiculturalism, postmodernism si liberalism

• Misiune imposibila? - reconcilierea dintre
  liberalism si postmodernism
• Cum am spus la început, sursa contradictiilor pe
  care le vom analiza este o dubla adeziune la
  liberalism si postmodernism (antifundationalism,
  constructivism, sau antiesentialism). Aceasta
  dubla adeziune este contradictorie pentru ca cele
  doua perspective sunt în realitate extrem de greu
  daca nu imposibil de reconciliat. Este o
  veritabila misiune imposibila - dupa comparatia
  inspirata a lui Stanley Fish si a carei miza
  submineaza subtil, dar tenace, straduintele
  noastre sociologice la începutul secolului.
• Sarcina urmatoarelor lectii este sa probeze
  aceste asertiuni. Dar înainte de asta, este
  necesar sa definim, coerent si satisfacator, ce
  întelegem aici prin liberalism si postmodernism.

23
Multiculturalismul în secolul al XXI-lea
sfârsitul certitudinilor si începutul confuziei?

• contradictiile semnalate sugereaza mai mult
  decât, eventual, incapacitatea noastra de a ne
  clarifica perspectivele si viziunile sugereaza o
  stare, o atitudine, un sentiment, o atmosfera o
  conditie sociala. În esenta, postmodernismul asta
  este o angajare existentiala. Îl putem numi fie
  sfârsitul certitudinilor (Ilya Prigogine) fie
  procesul Ratiunii fie oricum altfel. Nucleul
  acestei atitudini este dezvrajirea
  certitudinilor modernitatii ilustrata prin
  incapacitatea cadrelor noastre (înca) moderne de
  a furniza sensuri sociale aceasta e radacina
  si, concomitent, consecinta postmodernitatii.
  Criza sensului nu este numai individuala este
  sociala, politica si economica. Sentimentul
  postmodern cadru mental postmodern este,
  din nou, radacina si consecinta acestei stari de
  fapt.
• Ceea ce pare ca ne lipseste astazi si ceea ce
  pare ca avem nevoi acum este un sens, un
  espace de sens, dupa formula unui cercetator
  francez (Laïdi 1998 si 1998a). Si el explica, în
  continuare desi toate prefacerile pe care le
  experimentam zilnic pot avea, individual,
  semnificatii, nimic nu ar indica faptul ca ele
  ar avea sens, daca prin sens întelegem trei
  lucruri fundament, unitate si teluri finale.
  Fundament ar însemna principiul de baza de care
  depinde proiectul colectiv unitate însemnând
  ca perspectivele asupra lumii sunt colectate
  într-un proiect global coerent iar tel sau
  scop final desemnând proiectie spre altceva
  considerat a fi mai bun.

24
Multiculturalism si religie în secolul al XXI-lea

• Trebuie discutat despre consecintele acestei
  situatii pentru viitorul societatilor noastre si,
  simultan, pentru viitorul dezbaterilor din
  disciplinele sociale.
• una dintre cele mai importante urmari ale
  acestei stari mentale de la început de secol
  este o consistenta resurectie religioasa. Religia
  va fi probabil unul dintre raspunsurile cele
  mai importante la lumea nesigura si deprivata de
  sens, pentru ca religia ramâne furnizorul
  crucial de semnificatii si solutii existentiale.
  Nu e de aceea neverosimil sa ne asteptam în
  viitor la o reîntoarcere cu fata spre Dumnezeu si
  la abandonarea pseudo-religiilor si
  pseudo-zeitatilor care au populat mentalul modern
  atâtea veacuri.
• Aceasta este explicatia pentru aparentul
  paradox ca un trend mai degraba secular (sau
  chiar ateist) cel postmodern merge în paralel
  cu o resurectie religioasa. Consecinta este ca
  miscarile spirituale si religioase trebuie sa îsi
  capete un loc din ce în ce mai însemnat pe agenda
  sociologiei acestea pot oferi un cadru spiritual
  sau un sens într-o lume din ce în ce mai vaduvita
  de asa ceva.

25
Bibliografie (I)

• A Reader in Sociology Christian Perspectives
  (1980), Herald Press.
• The Church and the Disorder of Society (1948), An
  Ecumenical Study prepared under the auspices of
  the World Council of Churches, SCN Press LTD.
• Acquaviva, Sabino, Pace, Enzo (1994), La
  Sociologie des Religions, Cerf, Paris.
• Barker, Eileen, Beckford, James A., Dobbelaere,
  Karel (eds.) (1993), Secularization, Rationalism,
  and Sectarianism, Clarendon Press, Oxford
  (selectiuni).
• Bauberot, Jean (Ed) (1994), Religions et laicite
  dans LEurope des Douze, Syros.
• Beckford, Jame A. (1989) Religion and Advanced
  Industrial Society, London, Unwin Hyman.
• Berger, Peter L. (1970), A rumor of Angels.
  Modern Society and the Rediscovery of the
  Supernatural, Anchor Books, Doubleday Company,
  Inc., Garden City, N. Y.
• ? (1973), The Social Reality of Religion (The
  Sacred Canopy, 1967), Penguin Books, Ltd,
  Harmondsworth, Middlesex, England (111-214).
• Berman, David (1988), A History of Atheism in
  Britain from Hobbes to Russell, Crom Helm.
• Bhargava, Rajeev (1998), Secularism and its
  Critics, Delhi, Oxford University Press, Calcuta,
  Chennai, Mumbai (selectiuni).
• Bruce, Steve (1992), Religion and Modernization.
  Sociologists and Historians Debate the
  Secularization Thesis, Clarendon Press, Oxford
  (selectiuni).
• Campbell, Colin (1971), Toward a Sociology of
  Irreligion, the Macmillan Press ltd, London and
  Basingstoke.
• Casanova, Jose (1994), Public Religions in the
  Modern World, The University of Chicago Press,
  Chicago and London (selectiuni).
• Chadwick, Owen (1993) (1975), The Secularization
  of the European Mind in the Nineteenth Century,
  Cambridge University Press.
• Cox, Harvey (1969), The Feast of Fools. A
  Theological Essay on Festivity and Fantasy,
  Perennial Library, Harper Row, Publishers, New
  York, Evanston, and London.

26
Bibliografie (II)

• Dobbelaere, Karel (1981), Secularization A
  Multi-Dimensional Concept, Current Sociology,
  Volume 29, Number 2, Summer.
• ? (1984), Secularization Theories and
  Sociological Paradigms Convergences and
  Divergences, Social Compass, XXXI, 2-3, pp.
  199-219.
• ? (1998), Relations ambigues des religions a la
  societe globale, Social Compass, 45(1), pp.
  81-98.
• Flanagan, Kieran (1991), Sociology and Liturgy.
  Re-presentations of the Holy, Macmillan Press
  Ltd.
• ? (1996), The Enchantment of Sociology. A Study
  of Theology and Culture, Macmillan Press Ltd.
• Flanagan, Kieran, Jupp, Peter C. (eds.) (1996),
  Postmodernity, Sociology, and Religion, Macmillan
  Press Ltd., London.
• Gauchet, Marcel (1995), Dezvrajirea lumii. O
  istorie politica a religiei, Editura Stiintifica,
  Bucuresti.
• Gellner, Ernrst (1997) (1992), Postmodernism,
  Reason and Religion, Routledge.
• Hunter, James Davison and Ainlay, Stephen C.
  (Eds.) (1996) Making Sense of Modern Times. Peter
  Berger and the Vision of Interpretative
  Sociology, RoutledgeKegan Paul, London and New
  York (trei capitole).
• Francis, Leslie (1999), Sociology, Theology and
  thre Curriculum, Cassell, London and New York.
• Luhmann, Niklas (1984), Religiouse Dogmatics and
  the Evolution of Societies, Translated with an
  introduction by Peter Berger, The Edwin Melle
  Press, New York and Toronto.
• Maddox, Graham (1996), Religion and the Rise of
  Democracy, Routledge.
• Martin, David (1978), A General Theory of
  Secularization, Basic Blackwell, Oxford.

27
Bibliografie (III)

• ? (Ed.) (1980), Sociology and Theology. Alliance
  and Conflict, The Haevester Press, Sussex.
• ? (1997), Reflections on Sociology and Theology,
  Clarendon Press, Oxford.
• Mathews, Shailer(1896), Christian Sociology,
  American Journal of Sociology, vol. I,
  Bi-Mouthly, July 1895 May 1896, Chicago.
• McLellan, David (1987), Marxism and Religion,
  Macmillan Press.
• Milbank, John (1991), The Religious Dimension in
  the Thought of Giambattista Vico (1668-1744).
  Part I. The Early Metaphysics, The Edwin Mellen
  Press, Lewiston, Queenston, Lampeter
  (selectiuni).
• McLellan, David (1987), Marxism and Religion,
  Macmillan Press.
• Nichols, James Hastings (1956), History of
  Christianity 1650-1950. Secularization of the
  West, The Ronald Press Company, New York.
• Nicholls, David (1994) (1989), Deity and
  Domination. Images of God and the State in the
  Nineteenth and Twentieth Centu0,
• 0ries, Routledge.
• ? (forthcoming), Deity and Domination. Divine
  Analogy and Political Rhetoric in the Seventeenth
  and Eighteenth Centuries, Routledge. (nu îl
  am!!!).
• Novak, Michael (1993), The Catholic Ethic and the
  Spirit of Capitalism, The Free Press, New York.
• Pelikan, Jaroslav (1989), Christian Doctrine and
  Modern Culture (since 1700), The University of
  Chicago Press.
• Ramet, Pedro (1988), Eastern Christianity and
  Politics in the Twentieth Century, Duke
  University Press, Durham and London.
• ? (Ed.) (1989), Religion and Nationalism in
  Soviet and Eastern European Politics, Revised and
  expanded edition, Duke University Press, USA.
• Stark, Werner (1966), The Sociology of Religion,
  volume I, Fordham University Press.

28
Bibliografie (IV)

• ? (1972), The Sociology of Religion, volume V,
  Fordham University Press.
• Swatos, William H. (Ed.) (1987), Religious
  Sociology. Interfaces and Boundaries,
  Contributions in Sociology, Number 64, Greenwood
  Press, New York, Westport, Connecticut, London.
• Thiemann, Ronald F. (1996), Religion in Public
  Life A Dilemma for Democracy, Georgetown
  University Press, Washington, D. C.
• Vovelle, Michel (1988), La Revolution contre
  leglise. De la Raison a letre supreme, Editions
  Complex, Paris.
• Voye, Liliane, Billiet, Jaak, (eds.) (1999),
  Sociology and Religions. An Ambiguous
  Relationship, KADOK- Studies 23, Leuven
  University Press, Leuven.
• Whiteley, D. E. H., Martin, R. (1969), Sociology,
  Theology and Conflict, Basic Blackwell, Oxford
  (selectiuni).
• Westerlund, David (ed.) (1996), Questioning the
  Secular State, HurstCompany, London.