RELIEFUL EUROPEI SI EVOLUTIA ACESTUIA

1
RELIEFUL EUROPEI SI EVOLUTIA ACESTUIA
2
DEFINITII

• Relieful reprezinta totalitatea deformarilor
  scoartei terestre pozitive sau negative

3

• Vârsta reliefului
• Reprezinta rezultatul evolutiei continentului
  în decursul timpului geologic, sub actiunea
• agentilor modelatori intreni ?i
  externi
• Se disting din acest punct de vedere doua
  regiuni inegale ca întindere
• 1. Europa veche în nord(europa straveche, europa
  caledoniana ?i europa hercinica)
• 2. Europa noua în sud (Europa Alpina)
• Europa cuaternara-calotei glaciare

A. Europa veche în Nord
1.Europa straveche, 2.Europa caledoniana 3.
Europa hercinica
B. Europa noua în Sud
Europa cuaternara-calotei glaciare
4
(No Transcript)
5
(No Transcript)
6

• A. EUROPA STRAVECHE ( PRECAMBRIANA ) Scutul
  continental
•  Partea cea mai veche a continentului se afla în
  partea de est si este reprezentata de Platforma
  Est Europeana si Scutul Baltic. Aceasta este
  nucleul Europei, la care s-au alipit treptat
  urmatoarele parti, succesiv de la nord la sud.
• Platforma Est Europeana este lipita de Asia
  prin lantul de munti hercinici, Muntii Ural. Este
  extrem de stabila din punct de vedere tectonic,
  puternic erodata pâna la nivelul unor podisuri si
  câmpii de eroziune Câmpia Europei de Est (cea
  mai întinsa), Podisul Volgai, Colinele Nordice,
  Podisul Central Rus, Podisul Valdai. , Podisul
  Donetk
• Partea sudica a acestei platforme este
  acoperita de sedimente recente, fluvio-maritime
  ce compun urmatoarele unitati Câmpia
  (Depresiunea) Precaspica (situata sub nivelul
  marii), Câmpia Marii Negre, Câmpia Niprului,
  Podisul Moldovei.
• Scutul Baltic- situat în NV
• B OROGENUL CALEDONIAN
• - ALPII SCANDINAVICI
• - MUNTII GRAMPIANI-VF BEN NEVIS 1343 m
• - MUNTII CAMBRIENI
• - MUNTII SCOTIEI
• - MUNTII PENINI
•  

7

• Muntii Scandinavici lant de munti caledonici
  orientati pe directia generala nord-est sud-vest,
  au altitudini de peste 2000 m deoarece, dupa
  topirea ghetarului de calota, au fost antrenati
  în miscari de înaltare pe verticala. Spre tarmul
  atlantic se termina abrupt si prezinta numeroase
  fiorduri. Sunt alcatuiti din sisturi cristaline
  vechi, puternic metamorfozate, gnaise si granite.
  Altitudinea maxima este de 2469 m si are ghetari
  montani actuali. Formele de relief cele mai
  frecvente sunt platourile înalte, hornurile,
  circurile si vaile glaciare. În Muntii
  Scandinavici se pot deosebi trei sectoare
• un sector sudic al fjellurilor, având
  extensiunea maxima în latime si
• altitudinile cele mai ridicate, cu podisuri
  de 1500-2000 m, peste care se ridica vârfuri
  piramidale
• un sector central mai jos de 800-1000 m si
• un sector nordic care se prezinta sub forma
  unei creste accidentate si înguste.-
  Muntii Cambrieni, sunt situati în Marea
  Britanie, au altitudini reduse si s-au format pe
  structuri caledonice faliate si modelate de
  agentii externi. De la sud spre nordse
  desfasoara Muntii Caledonieni, cu altitudinea
  maxima de 1182 m, Muntii Grampian, cu vârful
  Ben-Newis 1343 m, Muntii Penini cu altitudini de
  400-700 m. Muntii Scotiei cu înaltimi de 600-800
  m, ,

8
UNITATI DE PODIS. pe structuri caledonice
(Podisul Norland, Podisul Smaland, Podisul
Finlandei) sunt puternic modelate de glaciatia de
calota din pleistocen.- Podisul Norland ocupa
jumatatea nordica a Suediei, este usor înclinat
de la vest spre est. Fundamentul precambrian este
acoperit de acumulari glaciare si de argile.
Panta generala a imprimat directia de scurgere a
râurilor. Peisajul este dat de padurea de
conifere si de numeroase turbarii.- Podisul
Smaland are altitudini mai coborâte (150-250 m),
este acoperit de morene glaciare si de argile
postglaciare. Peisajul este dominat de padurile
de amestec alcatuite din conifere si foioase.-
Podisul Finlandei, situat în partea de nord a
Finlandei, are un relief usor ondulat, cu
altitudini medii de 300-400 m, deasupra caruia se
ridica masive izolate mai înalte. Partea de sud,
Podisul Lacurilor, are altitudinea cuprinsa între
120 m si 80 m, si este alcatuit din culmi
deluroase alungite ce corespund sectoarelor de
acumulare glaciara, între care se interpun
lacurile glaciare. Peisajul dominant este cel al
padurilor de conifere si al turbariilor, în
partea de nord si peisajul lacustru si paduri de
conifere în sud
9

• OROGENUL HERCINIC
•   Acesta este cel de-al doilea sistem, cel care a
  înaltat partea mediana a continentului. Catenele
  montane sunt erodate, majoritatea masivelor fiind
  munti în bloc numiti horsturi. Horsturile sunt
  separate de culoare de vai ce se numesc grabene
  (Ex. Grabenul Rinului, Grabenul Ronului). Au
  altitudini medii, alcatuire geologica complexa,
  culmi în platforma. Exemplele hercinice cuprind
  Muntii Ural
• Messeta Spaniola, Muntii Padurea Neagra
• Masivul Central Francez, Masivul Sistos Renan
  (Muntii Rinului),
• Muntii Vosgi, Patrulaterul Ceh (Metaliferi,
  Sudeti, Padurea Cehiei, Sumava),
• Muntii Jura, Muntii Macinului.
• , Însotind aceste masive apar regiuni largi de
  eroziune care includ podisuri cu aspect de bazin
  si câmpii de eroziune glaciara. Printre acestea
• Câmpia Irlandei, Bazinul Londrei,
• Bazinul Parizian, Podisul Ardeni,
• Câmpia Nord Europeana, Podisul Cehiei
• - Muntii Ural este cel mai lung lant de munti
  din Europa (peste 2000 km) situat la limita
  dintre Europa si Asia. Sunt orientati pe directia
  generala nord-sud, au altitudinea medie de peste
  600 m si au înfatisare de deal, altitudinea
  maxima de 1894 m (vârful Narodnaia). Relieful se
  desfasoara sub forma de culmi paralele si
  cuprinde trei sectoare sectorul nordic cu
  piscuri, morene si vai glaciare sectorul central
  cu relief carstic si vulcanic si sectorul sudic
  cu aspect deluros, o peneplena intens fragmentata
  de vai

10

• UNITATI DE PODIS
• - Masivul Central Francez este format în
  orogeneza hercinica, prezinta forme variate de
  relief relief vulcanic, carstic, tectonic, cu
  grabene. Altitudinea medie este de 710 m, iar cea
  maxima este de 1886 m în vârful Mt. Doré-
  Podisul Boemiei încadrat între Colinele
  Ceho-Morave, Muntii Metaliferi si Muntii Sudeti,
  are altitudini reduse si prezinta relief tectonic
  bine dezvoltat. Partea de nord-vest are
  altitudini mai mari, 500-900 m, jumatatea sudica
  700-800 m, iar partea nord-estica este o
  depresiune de eroziune cu altitudinea de 200
  m- Meseta Spaniola regiune formata din
  podisuri cu altitudini de 600-1000 m, renumitele
  mesetas, platouri valurite si cordiliere (Muntii
  Cantabrici, Cordiliera Iberica, Sierra Morena si
  Cordiliera Betica). Altitudinea maxima este de
  3478 m- Muntii Vosgi, Muntii Jura si Muntii
  Padurea Neagra sunt formati în orogeneza
  hercinica, dar au fost separati de grabenul
  Rinului. Au altitudini medii de circa 1400 m si
  sunt puternic erodati de agentii externi-
  Masivul Sistos Renan orientat pe directia
  est-vest, are altitudini cuprinse între 600 si
  800 m. În craterele vechi ale vulcanilor din
  regiunea Eiffel se pastreaza lacuri de crater
  numite maar.

11

• Orogenul alpin
• Este sistemul cel mai recent si cel care
  franjureaza partea sudica a continentului.
  Sistemele montane sunt semete, cu masivitate
  accentuata, culme zimtata si ascutita, varietatea
  a formelor de relief. În Peninsula Iberica
  lanturile alpine sunt Cordiliera Betica (Sierra
  Nevada), Muntii Cantabrici, Muntii Pirinei.
  Peninsula Italica este marcata de Muntii Apenini,
  terminati prin lantul Muntilor Alpi, ce detin în
  vârful Mont Blanc altitudinea de 4807 m.
  Peninsula Balcanica este montana si include
  Muntii Carpati (vârful Gherlachovka atingând 2655
  m), Muntii Stara Planina (Balcanici), Muntii
  Rodopi, Muntii Dinarici, Muntii Pind.Separatia
  dintre Europa si Asia din partea de SE este data
  de Muntii Caucaz ce ating 5642 m în vârful
  Elbrus.Domeniul alpin curpinde si regiuni de
  sedimentare precum Câmpia Andaluziei, Câmpia
  Padului, Câmpia Panonica, Podisul Podolic,
  Podisul Getic, Câmpia Româna etc.

12

• Muntii Alpi constituie cel mai important
  edificiu montan format în orogeneza alpina. Are
  lungimea de 1200 km, este format din culmi
  paralele desfasurate pe directia generala
  vest-est între Marea Ligurica si Câmpia Panonica.
  Principalele caracteristici ale Alpilor sunt
  altitudinile mari de peste 4000 m (vârful Mont
  Blanc, 4807 m), masivitatea, relieful glaciar cu
  prezenta ghetarilor actuali, iar în partea de est
  relieful carstic dezvoltat pe calcare si
  dolomite.
• - Muntii Carpati situati între bazinul Vienei
  si Valea Timokului, au un traseu sinuos si sunt
  mai fragmentati decât Alpii, au multe depresiuni
  si culoare de vale. Altitudini de peste 2500 m se
  întâlnesc doar în Masivul Tatra (vârful
  Gherlakowka, 2655 m) si în Carpatii Meridionali
  (vârful Moldoveanu, 2544 m). Alcatuirea geologica
  a Carpatilor este mai complexa decât cea a
  Alpilor (sisturi cristaline, roci vulcanice si
  flis) fapt pentru care au mai multe tipuri
  genetice de relief.
• Muntii Pirinei se desfasoara între Golful
  Biscaya si Marea Mediterana, au lungime de 400 km
  si altitudini ce depasesc 3000 m. Altitudinea
  maxima este de 3404 m în vârful Pic dAnetro, au
  ghetari actuali si masivitatea remarcabila în
  partea centrala.
• Muntii Apenini un lant montan ce se desfasoara
  sub forma de culmi paralele în lungul Peninsulei
  Italice. Altitudinea maxima depaseste 2900 m
  (vârful Gran Saso, 2912 m), iar la nord de Roma
  apar si vulcani stinsi cu cratere si lacuri
  vulcanice.
• Muntii Caucaz se desfasoara pe directie
  vest-est între Marea Neagra si Marea Caspica si
  au altitudinea cea mai mare din Europa (vârful
  Elbrus, 5642 m). Sunt alcatuiti din granite, roci
  vulcanice, calcare si conglomerate. Au ghetari
  actuali si prezinta un relief glaciar pleistocen
  si actual.
• Muntii Alpii Dinarici se desfasoara pe
  directia nord-vest sud-est sub forma unor siruri
  paralele de culmi ale caror cute revarsate spre
  Marea Adriatica au dus la formarea tarmului
  dalmatic.
• Muntii Balcani (Stara Planina) se desfasoara pe
  directia generala vest-est sub forma a doua culmi
  paralele despartite de Valea Tundjei. Altitudinea
  maxima este de 2376 m în vârful Botev.
• Muntii Pindului situati în sudul Peninsulei
  Balcanice, orientati pe directia nord-sud, au un
  relief carstic bine dezvoltat, iar altitudinea
  maxima este de 2911 m în vârful Olimp.

13

• VULCANISMUL
• Partea sudica a Europei este activa din punct de
  vedere tectonic având loc eruptii vulcanice si
  vibratii ale scoartei frecvent. Vulcani activi
  sunt Etna (cu altitudine de 3340 m), Stromboli,
  Vezuviu, Santorini (de pe Insula Thira). Riftul
  Medio Atlantic a permis înaltarea celei mai
  întinse insule vulcanice a lumii, Insula Islanda
  cu mai multe cosuri vulcanice (Askja,
  Hekla).Fâsia centrala a Europei pastreaza
  urmele unor vechi eruptii vulcanice prin conuri
  si cratere. Asemenea urme sunt în Masivul Central
  Francez sub forma unor aglomerari de vulcani, în
  Masivul Renan (Muntii Rinului) unde craterul s-a
  prabusit dând o forma numita maare, si lantul
  vulcanic din vestul Carpatilor Orientali Oas
  Gutâi Tibles Calimani Gurghiu Harghita.

14

• UNITATI DE CÂMPIEa. Câmpii fluvio-glaciare-
  Câmpia Nord-Europeana situata între unitatile
  hercinice si Marea Baltica si Marea Nordului,
  este intens modelata de ghetarii cuaternari. Pe
  cuprinsul sau întâlnim aliniamente de morene
  glaciare si sandre. Altitudinile sunt cuprinse
  între 0-300 m. În sectorul vestic, unde sunt
  poldere, câmpia este sub nivelul marii,uscatul
  fiind mentinut prin îndiguiri. Câmpia este
  acoperita la suprafata de formatiuni cuaternare
  glaciare, fluvio-glaciare, fluviale, maritime si
  eoliene.Este o câmpie valurita, acoperita cu
  loess, fragmentata de numeroase râuri.b. Câmpii
  fluvio-lacustre- Câmpia Româna este cea mai
  mare câmpie din România, se dezvolta pe stânga
  Dunarii, de la Drobeta-Turnu Severin pâna la
  Galati. Câmpia apartine vastei arii depresionare
  dintre Platforma Moesica si orogenul carpatic si
  s-a format prin colmatarea succesiva a unui bazin
  lacustru, în timpul cuaternarului timpuriu si
  mediu. O trasatura dominanta o constituie
  frecventa loessului si a depozitelor loessoide pe
  toata întinderea câmpiei fapt care a dus la
  aparitia crovurilor.- Câmpia Panonica situata
  pe cursul mijlociu al Dunarii, în Bazinul
  Panonic, s-a format prin colmatarea Marii
  Panonice. Are un fundament faliat si cazut în
  trepte, cu compartimente mai joase (sub 150 m),
  si mai înalte (între 150 si 300 m) dominate de
  masive cristaline si munti insulari (Bakony 704
  m, Vertes 480 m,). Câmpia prezinta mai multe
  diviziuni Câmpia Tisei, Câmpia Dunarii de Mijloc
  (a Cumaniei), Câmpia Bratislavei etc. Este
  traversata de Dunare si câtiva afluenti mai
  importanti ai acesteia Tisa, Drava, Sava si
  Morava.- Câmpia Padului situata în nordul
  Italiei, între Muntii Alpi în nord, Muntii
  Apenini la sud, Marea Adriatica si Muntii
  Dinarici la est. Câmpia Padului a aparut prin
  colmatarea unui fost golf marin cu depozite aduse
  de râuri din Muntii Alpi si Apenini. Napoleon
  Bonaparte a numit-o ,,cea mai fertila câmpie a
  lumii si reprezinta într-adevar principala zona
  agricola a Italiei.

15

• c. Câmpii pe structura de podis.
• Aceste câmpii nu sunt câmpii propriu-zise, ci
  sunt podisuri joase pe structuri foarte vechi. -
  Câmpia Europei de Est (Câmpia Rusa) este cea
  mai întinsa câmpie din Europa, are o suprafata de
  4 mil. km2 si este a doua câmpie din lume ca
  suprafata dupa Câmpia Amazonului. Ocupa aproape
  întreaga jumatate estica a Europei, de la
  Carpatii Padurosi, în vest, pâna la Muntii Ural,
  în est, si de la Marea Neagra si Marea Caspica,
  în sud si pâna la Oceanul Arctic în nord. Are
  altitudini cuprinse între -28 m în Câmpia
  Caspica, 343 m în Podisul Valdai si 463 m în
  Colinele Timan. Câmpia apare ca o asociere de
  câmpii joase, coline si podisuri vechi. Din punct
  de vedere tectonic se suprapune peste Placa Est
  Europeana, având un fundament precambrian larg
  boltit si modelat de calota glaciara în jumatatea
  nordica. În nordul acestei câmpii relieful este
  dominat de formele rezultate din procesul de
  acumulare glaciara care se întrepatrund cu cele
  fluvio-glaciare. O caracteristica a acestei
  câmpii este si faptul ca marile fluvii au
  dispunere nord-sud Nipru, Don, Volga etc.
• d. Câmpii fluvio-litorale.
• S-au format prin acumularile fluviatile si
  submerse, dar si prin retragerea spre larg a
  liniei tarmului-Câmpia Precaspica este o
  câmpie de self formata, pe de o parte, prin
  colmatarea cu sedimente marine si retragerea
  apelor ca urmare a coborârii nivelului cu -28 m
  sub nivelul Oceanului Planetar, iar pe de alta
  parte, cu aportul aluviunilor aduse de apele
  curgatoare care se varsa în Marea Caspica (Volga,
  Ural etc.). Aceasta câmpie este parazitata de cea
  mai mare delta din Europa (Delta Volgai). În
  partea de sud a câmpiei, în sectorul dintre
  fluviile Volga si Ural, apar si forme de relief
  eolian (dune de nisip).- Câmpia Marii Negre
  numita si Câmpia Pontica, margineste la nord
  Marea Neagra, între Delta Dunarii, la vest, si
  Marea Azov, la est. La nord vine în contact cu
  Podisul Volâno-Podolic si Podisul Donetului, iar
  la sud limita este data de tarmul Marii Negre.
  Alcatuita din depozite paleogene si neogene, la
  suprafata , câmpia este acoperita cu depozite de
  loess. Altitudinea acestei câmpii scade de la
  nord spre sud, pâna la 0 m Fâsia litorala este
  intersectata de vaile Nistrului, Bugului si
  Niprului, cu terase bine dezvoltate, iar la
  varsare formeaza limane.

16
(No Transcript)