Determinismul genetic al caracterelor umane

1
Determinismul genetic al caracterelor umane

• Forma genelor

2

• In a doua jumatate a secolului al XIX-lea ,
  naturalistul si matematicianul Gregor Mendel a
  elaborat primele legi ale ereditatii, punand
  astfel bazele geneticii ca stiinta.
• G.Mendel a facut la inceput experiente de
  hibridare la diferite plante, in mod deosebit a
  experimentat insa la mazare (Pisum sativum).
• Incrucisand mazarea cu bobul neted cu mazarea cu
  bobul zbarcit, Mendel a obtinut in prima
  generatie numai plante cu bobul neted acest
  caracter l-a denumit caracter dominant, iar
  caracterul care nu a aparut in prima generatie,
  l-a denumit caracter recesiv.

3

• Studiul modului cum se comporta in descendenta
  hibrizii rezultati in urma monohibridarii l-a
  condus pe G.Mendel la elaborarea primei sale legi
  si anume legea puritatii gametilor (legea
  separarii factorilor ereditari).
• Conform acestei legi , gametii sunt intotdeauna
  puri din punct de vedere genetic, adica nu contin
  decat unul din factorii ereditari pereche. Prin
  combinarea probabilistica a acestor gameti puri,
  apare in generatia a doua fenomenul segregarii in
  proportie de 3 1 dominant.

4

• Incrucisarea intre indivizi care se deosebesc
  prin doua perechi de caractere a fost denumita
  dihibridare. G.Mendel a incrucisat doua soiuri de
  mazare care se deosebeau prin doua perechi de
  factori ereditari.
• In urma acestor incrucisari G.Mendel a elaborat
  cea de a doua lege a ereditatii legea segregarii
  independente a perechilor de caractere (legea
  liberei combinari a factorilor ereditari).
  Conform acestei legi, factorii ereditari pereche
  segrega independent de alte perechi de factori
  ereditari.

5

• Cercetarile ulterioare au demonstrat ca legile
  mendeliene au valabilitate si la om.
• Marea insemnatate a acestor legi consta in faptul
  ca transmiterea ereditara a caracterelor se
  realizeaza prin intermediul unor factori
  ereditari, prezenti in toate celulele corpului.
  In al doilea rand , studiile lui Mendel au
  dovedit ca factorii ereditari recesivi pot sa nu
  se manifeste la descendenti, ramanand in stare
  ascunsa.
• Legile ereditatii elaborate de G.Mendel sunt
  valabile si in prezent, pentru ca arata modul cum
  se realizeaza segregarea caracterelor la hibrizi
  si in general, cum se transmit ele de-a lungul
  generatiilor.

6
Forma genelor

• Multe dintre caracterele morfologice normale
  intalnite la om se transmit conform legilor
  mendeliene, fiind determinate de una sau mai
  multe perechi de gene alele.

• Forma genelor este o trasatura cu transmitere
  mendeliana.
• Genele lungi si groase (GG,Gg), se transmit
  dominant fata de cele scurte si subtiri (gg).

7
Familia Pantea
Floarea (gene scurte si subtiri)
Maria (gene lungi si groase)
Ion (gene scurte si subtiri)
Remus (gene lungi si groase)
Florica (gene scurte si subtiri)
Dan (gene lungi si groase)
Cristina-Loredana (gene lungi si groase)
8
gg
Gg
GG
gg
P
g
g
g
g
g
G
G
G
Gg
gg
F1
g
G
g
g
Gg
F2
gg
Gg
gg
9
Familia Popian
Marin (gene lungi si groase)
Margareta (gene lungi si groase)
Elena (gene lungi si groase)
Constantin (gene lungi si groase)
Aurelian-Eduard (gene lungi si groase)
Maria (gene lungi si groase)
Maria-Cristina (gene lungi si groase)
10
P G G G
g G
g g g F1 G
G
G
g F2
Gg
gg
GG
Gg
Gg
GG
GG
GG
Gg
Gg
11
Interpretare

• Familia Pantea Gena dominanta pentru genele
  lungi si groase ale Cristinei s-au transmis pe
  cale paterna (bunicul Remus-gttatal
  Dan-gtCristina). Datorita faptului ca tatal, care
  a transmis gena dominanta, este heterozigot
  pentru forma genelor, iar mama, care a transmis
  gena recesiva, este homozigota, raportul de
  segregare fenotipic in F2 este de 1 dominant la 1
  recesiv. Deci probabilitatea ca si Cristina sa
  aiba gene lungi si groase a fost de 50.
• Familia Popian Genele dominante pentru genele
  lungi si groase ale Cristinei s-au transmis de la
  ambii parinti. Datorita faptului ca numai unul
  dintre parinti este heterozigot pentru forma
  genelor, celalalt fiind homozigot, raportul de
  segregare fenotipic in F2 este de 1 dominant la 0
  recesiv. Deci probabilitatea ca si Cristina sa
  aiba gene lungi si groase a fost de 100.

12
Bibliografie

• Biologie Manual pentru clasa a XII-a/ Petre
  Raicu- Editura didactica si pedagogica
  ,Bucuresti, 1983 (pg.6-16)
• Biologie Manual pentru clasa a XII-a/Corneanu
  Gabriel- Editura Corint-Bucuresti,2008 (pg.57-58)
• Google Images http//www.google.ro/imghp?hlrota
  bii

13

• Proiect realizat de
• Cristina Pantea si Cristina Popian
• Clasa a XII-a SN1
• Profesor coordonator Rodica Beicu