pronumele si adjectivul pronominal - PowerPoint PPT Presentation

View by Category
About This Presentation
Title:

pronumele si adjectivul pronominal

Description:

Dativul etic n limbajul popular, n stilul beletristic i n limbajul artistic, forma neaccentuat de dativ a pronumelui de persoana I i a II-a, ... – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:13
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 25
Provided by: Ghe72
Learn more at: http://tineretulortodox.md
Category:

less

Write a Comment
User Comments (0)
Transcript and Presenter's Notes

Title: pronumele si adjectivul pronominal


1

pronumele si adjectivul pronominal

Definitie. Clasificari. Opozitii
categoriale. Formele atone. Functiile
sintactice ale pronumelor.
2
Obiective de referinta
  • sa motiveze rolul de substitut al numelui
  • sa stabileasca criterii de delimitare a
    pronumelor de adjectivele pronominale
  • sa motiveze ortogramele prin prisma principiilor
    ortografiei române
  • sa delimiteze formele cazuale omonime
  • sa demonstreze caracterul sui-generis al
    categorii gramaticale a numarului
  • sa construiasca formule cazuale omonime
  • sa construiasca enunturi pentru diverse functii
    sintactice realizate de pronume



3
GLOSAR
DEICTIC clasa de cuvinte si de forme
gramaticale reunind totalitatea marcilor
deixis-ului, clasa omogena din punct de vedere
semantico-functional, dar eterogena din punct de
vedere gramatical. Clasa deicticilor se
constituie pe baza unei caracteristici semantice
comune lipsa referintei proprii si modul identic
de a si-o procura si pe baza unei functii comune
rolul deicticului este de a trimite la unul
dintre componentele situatiei de comunicare
emitator, receptor, timp si loc în care se
produce comunicarea.


4
GLOSAR
LOCUTOR - cel care vorbeste cu cineva
vorbitor cel care emite o comunicare.
INTERLOCUTOR - persoana care participa la o
conversatie om care se întretine cu cineva
convorbitor.


5

pronumele si adjectivul pronominal
Pronumele este o clasa lexico-gramaticala
preponderent deictica, de natura discursiva.
Fixeaza identitatea constituentilor principali ai
actului lingvistic (protagonistii comunicarii
locutorul si interlocutorul sau) si modeleaza
identitatea constituentilor complementari
(obiectul comunicarii) în functie de acestia.
Clasa pronumelor si a adjectivelor pronominale
este reprezentata prin cuvinte substitut, la care
prin traditie se adauga, din cauza ca principial
au acelasi corp fonetic, si cuvinte nenotionale
ce transmit informatie gramaticala de tip
determinativ (apropierea sau departarea de
vorbitor, posesia, cunoasterea în masura redusa
etc.)
6
(No Transcript)
7
Utilizând drept criteriu existenta sau
inexistenta categoriei gramaticale a persoanei,
distingem pronume si adjective pronominale care
au categoria gramaticala a persoanei.
8
Utilizând drept criteriu existenta sau
inexistenta categoriei gramaticale a persoanei
distingem pronume si adjective pronominale care
nu reactioneaza la aceasta categorie.
9
pronumele personal
Este un microsistem alcatuit din cuvinte,
considerate global substitute, care indica
pozitia în dialog a persoanelor (vorbitor,
interlocutor, obiectul dialogului) pot avea
categoriile gramaticale de persoana, gen, numar
si caz pentru care au forme predominant
supletive. Pronumele personale pot îndeplini
functii sintactice de subiect, atribut si
complement.
10
pronumele personal
categoria gramaticala a persoanei
Persoana III el/ea desemneaza obiectul
comunicarii lingvistice
Persoana II tu desemneaza interlocutorul
Persoana I eu desemneaza locutorul
11
pronumele personal
Categoria gramaticala a numarului




noi
12
pronumele personal
Categoria gramaticala a numarului




voi
13
pronumele personal
Categoria gramaticala a genului se manifesta
numai la pronumele personale de persoana a III-a
din interiorul paradigmei (el, ea, ei, ele) sau
exterioare paradigmei (dînsul/însul, dînsa/insa)
14
pronumele personal
15
pronumele personal
16
pronumele personal

17
pronumele personal
Exemple
Subiect Numai eu, ramas acelasi, Bat
mereu acelasi drum. Numai tu de dupa
gratii Vecinic nu te mai ivesti!
El tremura ca alte dati În codri si
pe dealuri. Nume predicativ O,
-nchide lungi genele tale, Sa pot
recunoaste trasaturile-ti pale Caci
tu tu esti el.
M. Eminescu
18
pronumele personal


19
pronumele personal
Exemple
Complement direct Daca boiul mi-l
înmladiu, daca ochii mei îmi plac, E
temeiul ca acestea fericit pe el îl fac.
(M.
Eminescu) Complement indirect La noi
sunt codrii verzi de brad Si câmpuride
matasa.
(O.Goga) Complement de agent
Zâmbira între dînsii batrânii tai prieteni.
(M.
Eminescu)
20
pronumele personal
Exemple

Complement de reciprocitate Nimic
nu e realizat de ei. Complemente corelative
(sociativ, de exceptie, cumulativ)
În afara de mine n-a fost nimeni. Complemente
circumstantiale Fereastra-i
deschisa primavara plina Patrunde
printr-însa.
(M. Eminescu)
21
pronumele personal
Exemple

Atribut Gloria-i închipuirea ce
o mie de neghiobi Idolului lor închina
(M. Eminescu) Apozitie
Casa lor, a ei si a lui Stere, i se paru
mai calda-n seara aceea.

(E. Barbu) Pronume în cazul
vocativ Arald, nu vrei tu fruntea pe
sânul meu s-o culci? Tu, zeu cu ochii
negri o ce frumosi ochi ai!
(M. Eminescu)
22
Dativul posesiv Dativul posesiv este exprimat
prin formele neaccentuate ale pronumelui
personal. Dativul posesiv determina un
substantiv mâna-ti alba un adjectiv alba-ti
mâna un verb Ti-am ascultat sfatul. Functie
sintactica atribut pronominal (în cazul
dativ). Atunci când se leaga prin cratima de o
prepozitie, are functia sintactica de complement
circumstantial El sta înainte-i.  Dativul
etic Dativul etic se exprima prin formele
neaccentuate ale pronumelui personal. Exemplu Mi
si-l lua si mi ti-l trânti...  Dativul etic nu
are functie sintactica. 


23
pronumele personal
Dativul etic
În limbajul popular, în stilul beletristic si în
limbajul artistic, forma neaccentuata de dativ a
pronumelui de persoana I si a II-a, singular,
întrebuintate separat sau împreuna, exprima în
mod frecvent participarea afectiva a locutorului
si interlocutorului la desfasurarea continutului
semantic al textului. În aceste contexte,
pronumele nu realizeaza functii sintactice, ci
dezvolta doar valori stilistice. De ex. Mi-au
lunecat ciubotele si am cazut în Ozana, cât mi
ti-i baietul.(I.Creanga) De la Nistru pân-la
Tisa/Tot românul plânsu-mi-s-a. (M. Eminescu)
24
BIBLIOGRAFIE
Dimitriu C. Tratat de gramatica a limbii române.
Morfologia. Iasi, 1999. Irimia D. Gramatica
limbii române. Iasi, 1997. Limba moldoveneasca
literara contemporana. Morfologia. Red. Dîrul
A.M. si Ciobanu A.I. Chisinau, 1983. Barbuta I.,
Cicala A., Constantinovici E., s.a. Gramatica
uzuala a limbii române. Chisinau, 2000. Iordan
I., Gutu Romalo V., Niculescu A. Structura
morfologica a limbii române contemporane.
Bucuresti, 1967. Tosa A. Elemente de morfologie.
Bucuresti, 1983.

About PowerShow.com