SEMIOLOGIA INTESTINULUI - PowerPoint PPT Presentation

1 / 110
About This Presentation
Title:

SEMIOLOGIA INTESTINULUI

Description:

Title: SEMIOLOGIA INTESTINULUI Author: Costin Georgescu Last modified by: Costin Georgescu Created Date: 3/22/2006 4:28:11 PM Document presentation format – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:1792
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 111
Provided by: CostinGe
Category:

less

Transcript and Presenter's Notes

Title: SEMIOLOGIA INTESTINULUI


1
SEMIOLOGIA INTESTINULUI
2
ANAMNEZA
  • Vârsta
  • -nou-nascut sindroame diareice
    prin greseli alimentare sau sindroame de
    malabsorbtie prin deficite enzimatice
    congenitale
  • -copii adolescenti -apendicita acuta
  • -gastroenterite estivale
  • -patologia diverticulului
  • -polipoze familiale,diverticul Meckel
  • -adult -colon iritabil
  • -constipatie cronica
  • -diverticuloza
  • -polipoze
  • -vârste înaintate -cancer de colon
  • -sindrom de constipatie a vârstnicului
  • -ischemia intestinala prin ATS
    mezenterica

3
ANAMNEZA
  • AHC
  • -carentele enzimatice digestive (deficit de
    lactaza, maltaza/izomaltaza, sucraza)
  • -enteropatia glutenica
  • -polipozele intestinale Peutz-Jeghers, Gardner,
    Cowden
  • -sindromul cancerului familial nonpolipozic
    (sindromul Linch I, Linch II)
  • -boli inflamatorii cronice nespecifice boala
    Crohn (BC), colita ulceroasa(CU)

4
ANAMNEZA
  • APP
  • -bolile infectioase acute dizenteria, febra
    tifoida, toxiinfectii alimentare ? leziuni
    organice ale intestinului ? enterocolopatii
  • -TBC pulmonar ? determinare secundara intestinala
    prin înghitirea sputei bacilifere
  • -ATS sistemica ? ATS aortei abdominale cu
    ischemie cronica sau acuta a arterelor
    mezenterice (embolii sistemice având punct de
    plecare stenoza mitrala, fibrilatie atriala)
  • -insuficienta cardiaca dreapta ? staza cronica
    viscerala ? enteropatie cronica exudativa (cu
    pierderea de proteine)
  • -insuficienta renala cronica în stadiul uremic ?
    gastroenteropatie toxica ? hemoragii digestive
  • -DZ ? tulburari de motilitate intestinala
    (frecvent sindrom diareic cronic, sindoame
    gazoase flatulenta)
  • -interventiile chirurgicale pe abdomen ? aderente
    (bride) ? ocluzii intestinale ? eventratii la
    nivelul cicatricilor postoperatorii (locuri de
    minima rezistenta) -unele suferinte prin
    mecanism reflex pot determina aparitia ileusului
    dinamic (colica renala, pancreatita accuta,
    metroanexitele, tulburari HE hipoK)

5
ANAMNEZA
  • CVM
  • -alimentatie nerationala, hipercalorica cu
    fibre vegetale putine, sedentarism ? constipatie
    cronica , CC colon
  • -abuzul de laxative ? enterocolopatie
    secundara
  • -intoxicatie cu Pb ? colica saturnina
  • -etilismul cronic ? enterocolopatie cronica
    secundara ? sindrom de denutritie, carente

6
Durerea de cauza intestinala
  • Colica intestinala durere declansata prin
    spasmul musculaturii parietale sau distensia
    intestinului pe-o anumita portiune.
  • Are caractere comune durerii colicative cu unele
    particularitati
  • -asocierea cu tulburari de tranzit
  • -modificarea durerii în timp si spatiu
    (caracter intermitent, deplasarea zonei dureroase
    pe traiectul undelor peristaltice)
  • -tulburari ale continutului gazos -meteorism,
    flatulenta
  • -absenta tranzitului gazos

7
Durerea de cauza intestinala
  • Ileus (mecanic sau dinamic/reflex) ? durere prin
    hiperperistaltismul ansei ce încearca sa
    depaseasca obstacolul, urmat de distensie
    suprastenotica
  • Se asociaza cu
  • -varsaturi fecaloidde
  • -absenta tranzitului intestinal (pt. materii
    fecale gaze).

8
Durerea de cauza intestinala
  • enterocolite acute dureri difuze abdominale, cu
    caracter de crampe, însotite de borborisme,
    diaree cu scaune explozive (apoase,
    sanguinolente), varsaturi si febra
  • enterocolopatiile cronice nesp. durerile sunt
    moderate, apar în legatura cu greseli alimentare,
    sunt însotite de scaune diareice

9
Durerea de cauza intestinala
  • neoplasmul colonului durerea initial surda,
    jena însotita de tulburari de tranzit (frecvent
    constipatie sau alternanta constipatie/diaree),
    anemie progresiva, emaciere
  • În localizarea retrosigmoidiana tenesme
    rectale, rectoragii, scaun deformat (în
    creion)
  • Formele cu localizare cecala se pot însoti uneori
    de diaree
  • Cele cu localizare la nivelul colonului transvers
    evolutie de lunga durata, mult timp sunt
    asimptomatice

10
Durerea de cauza intestinala
  • Sindromul König subocluzie intestinala, apare
    la pacientii cu boli ce evolueaza cu stenoze
    intestinale (TBC, b.Crohn)
  • durere intermitenta, uneori cu orar regulat
    (atunci când continutul intestinal ajunge în zona
    de stenoza),
  • bine localizata, are caracter progresiv, cu
    crestere în intensitate paralel cu distensia
    zonei respective si disparitia brusca,
  • însotita de-un zgomot hidroaeric, intens,
    prelungit, datorat trecerii continutului
    intestinal prin orificiul stenotic
    (durchspritzgerauch)

11
Durerea apendiculara
  • În apendicita acuta apare asa-zisa colica
    apendiculara ( prin distensie si spasm
    muscular)
  • Localizarea durerii
  • - initial în epigastrul
    inferior, zona ombilicala
  • - ulterior se localizeaza în
    fosa iliaca dreapta.
  • Când se asociaza cu iritatie peritoneala, durerea
    este continua, are o intensitate crescuta.
  • Simptome de acompaniament greturi, varsaturi,
    tulburari de tranzit (constipatie, diaree la
    copii), subfebrilitati
  • Deoarece apendicele poate prezenta diverse
    variante anatomice pozitionale, apendicita în
    varianta retrocecala poate pune probleme de
    diagnostic diferential (colica biliara, renala,
    boli ale aparatului locomotor).
  • În apendicita cronica ? dureri sub forma de jena
    la 5-6 h postalimentar, localizuate în fosa
    iliaca dreapta însotita uneori de clapotaj cecal.

12
Durerea în perforatie intestinala
  • Poate fi determinata de patologia
  • -apendiculara
  • -diverticulara
  • -intestinala (cancer, TBC, b.Crohn, CU,
    posttraumatic)
  • Apare prin iritarea peritoneala.
  • Debutul este brusc lovitura de pumnal.
  • Durerea este vie, extrem de puternica, socogena,
    initial localizata în regiunea segmentului
    perforat ukterior cu caracter generalizat.
  • Realizeaza tabloul clinic al peritonitei acute
    (generalizate sau localizate), prin perforatie de
    organ cavitar.

13
Durerea de origine vasculara
  • Apare în contextul
  • -obstructiei acute a vaselor mezenterice?
    infarctul intestino-mezenteric (stenoza
    mitrala,fibrilatia atriala, endocardita
    infectioasa)
  • durere vie, acompaniata de distensie
    abdominala,
  • greturi, varsaturi,
  • scaune sanguinolente
  • -obstructie cronica (pacienti vârstnici,
    aterosclerotici) ? angina abdominala Ortner
    (claudicatie intestinala)
  • -durere localizata periombilical sau
    epigastric, postprandial precoce,
  • -în relatie direct proportionala cu
    cantitatea de alimente ingerate,
  • -cu restrângerea voita a ingestiei
    alimentare de teama durerii ? sitofobie

14
Durerea rectala
  • -durere la defecare, caracter permanent,
    însotita sau nu de rectoragie, secretii seroase,
    purulente, prurit anal, tenesme rectale
    (patologia anorectala inflamatorie, tumorala)
  • -anismul, durere datorata sindromului planseului
    pelvin, asociata cu constipatia distala rebela ,
    tenesme, pelvialgie ? colon iritabil (femei,
    nevroze)
  • -proctalgia fugace, apare mai frecvent la
    barbati, durere brusca cu debut nocturn, dureaza
    secunde-minute si cedeaza spontan localizarea
    este în canalul anal sau rect, întotdeauna în
    acelasi loc si nu iradiaza (apare printr-un spasm
    al muschilor ridicatori anali)

15
Tenesmul rectal
  • Senzatie de plenitudine, tensiune dureroasa
    ano-rectala, ce antreneaza necesitatea imperioasa
    de defecare.
  • Se elimina, de obicei, un volum redus de continut
    intestinal, pacientul ramânând cu senzatia de
    defecare incompleta, ciclul reluându-se de mai
    multe ori.
  • Frecvent tenesmul rectal acompaniaza colica
    rectosigmoidiana (fiind un simptom cardinal al
    sindr.rectosigm.).
  • Cauze
  • -infectii rectosigmoidite acute -microbiene
  • -parazitare
  • -criza hemoroidala
  • -CU, CC rectosigmoidian
  • - procese inflamatorii pelvine de vecinatate(
    metro-anexite, prostatite).

16
TULBURARILE TRANZITULUI INTESTINAL
  • Diareea eliminarea de scaune frecvente gt 24 h,
    de consistenta scazuta (lichide sau semilichide)
    si, de regula, abundente (gt 200 g), care contin
    frecvent resturi alimentare nedigerate (cel putin
    la examenul MO).
  • Trebuie diferentiata de
  • -defecarea fractionata (scaun evacuat în mod
    repetate)
  • -falsa diaree din joasa constipatie
  • Din punct de vedere patogenetic
  • -osmotica
  • -secretorie
  • -prin alteratii/distructii enterocitare
  • -prin tulburari de motilitate

17
TULBURARILE TRANZITULUI INTESTINAL
  • Constipatia
  • eliminarea rara, la intervale mari de timp (gt 3
    zile)
  • scaune de consistenta crescuta,
  • cantitativ reduse,
  • cu semne microscopice de hiperdigestie.
  • Etiopatogenie
  • -primara (habituala)
  • -secundara -functionala
  • -mecanica (obstructive)

  • -stenoze
  • -tumori

18
TULBURARILE TRANZITULUI INTESTINAL
  • Ileusul încetinirea ? abolire a activitatii
    motorii intestinale,
  • urmarea
  • paraliziei musculaturii parietale (ileus
    dinamic)
  • instalarii unui obstacol (ileus mecanic).
  • Clinic -durere de tip colica intestinala
  • -varsaturi caracteristice
  • -oprirea tranzitului

19
TULBURARILE TRANZITULUI INTESTINAL
  • Incontinenta anala incapacitatea sfincterelor
    de-a retine materiile fecale la nivelul rectului,
  • apare frecvent la vârstnici, aterosclerotici,
    lacunari,
  • boli asociate (DZ ? incontinenta prin neuropatia
    diabetica).

20
TULBURARILE CONTINUTULUI GAZOS
  • Meteorismul cresterea continutului gazos
    intestinal, manifestata subiectiv prin senzatie
    de balonare (plenitudine, distensie abdominala).
  • -difuz
  • -aport gazos crescut (tahifagie,aerofagie)
  • -producerea excesiva de gaze în colon, ca efect
    al supraproductiei florei fermentative
  • -dispepsia gazoasa de staza (? resorbtiei
    continutului gazos intestinal) HTP, staza
    viscerala din ICC
  • -localizat apare în
  • -stadiile initiale ale ileusului mecanism pe
    seama ansei dilatate prestenotic în pancreatita
    acuta ? ansa santinela
  • -sindromul de flexura hepatica/CHILAIDITI
    aerocolie blocata în conditiile unei flexuri
    colice lungi si angulate

21
TULBURARILE CONTINUTULUI GAZOS
  • Flatulenta eliminarea repetata a unei cantitati
    crescute de gaze prin anus.

22
HEMORAGIA DIGESTIVA INFERIOARA
  • Rectoragia (se impune diagnosticul diferential cu
    hematochezia din HDS)
  • -pe de alta parte exista posibilitatea aparitiei
    melenei si în HDI daca sângerarea s-a produs în
    intestinul subtire si tranzitul intestinal a fost
    suficient de lung ca sa permita o digestie
    partiala a sângelui eliminat
  • -culoarea si aspectul sângelui pierdut
    indicator bun al localizarii sursei
  • -rosu deschis în sângerarile rectale
  • -cu cheaguri, brun, în cele ale
    colonului drept sau transvers

23
HDI Simptome de acompaniament
  • -dureri la defecatie HDI ? rectoragii, fisuri
    anale, hemoroizi trombozati, ulceratii rectale
  • -diaree concomitenta cu sângerare ? boala
    inflamatorie a colonului (b.Crohn, CU)
  • -HDI precedata de dureri abdominale postprandiale
    ? colita ischemica
  • -sângerarea masiva neînsotita de alte simtpme
    hemoragii din diverticuloza, angiodisplazii,
    diverticulul Meckel
  • -HTP ? sângerari masive prin ruptura hemoroidala

24
Simptome generale
  • -febra acompaniaza enterocolitele acute
    infectioase
  • -subfebrilitati bolile inflamatorii specifice
    (tuberculoza), nespecifice (b.Crohn, CU, CC
    colon)
  • -? ponderala enterocolopatii cronice cu
    sindroame de malabsorbtie, TBC intestinal, CC
    colon
  • -sindromul dumping (sindromul jejunal
    postprandial precoce sau tardiv) asociat frecvent
    cu gastroenteroanastomozele (Bilroth II) crize
    de paloare alternând cu roseata, transpiratii,
    tremuraturi, hipo TA, cefalee, vertij,
    somnolenta, legate de trecerea brusca în intestin
    a unui continut hiperosmosmotic.
  • -sindromul carcinoid ? eliberarea de amine
    vasoactive cu roseata cutanata (flushing)
    localizata sau generalizata
  • -anemie, carente vitaminice si minerale ?
    sindroame de maldigestie/malabsorbtie

25
EXAMENUL OBIECTIV AL INTESTINULUI
  • Inspectia -modificari de volum -bombari
  • -retractii

  • -asociere bombare-retractie
  • -miscari patologice
  • Bombarea
  • -în totalitate meteorism, ileus dinamic
  • -localizata (regionala) în stadiile initiale ale
    ileusului mecanic (dilatatie suprastenotica),
    sindrom König (caracter pasager)
  • Retractia abdomen escavat, scafoid
  • -colica saturnina
  • -dupa diarei abundente
  • - emaciere
  • Miscari peristaltice
  • -exceptional se pot observa la persoane emaciate
  • -în general vizualizarea peristaltismului
    semnifica ileusul mecanic în faza
  • incipienta

26
Palparea
  • palparea superficiala
  • -contractura musculara (perforatie de organ
    cavitar)
  • -hiperestezia cutanata (apendicita,
    diverticulita)
  • -aspectul de aluat dospit sau cârpa
    înmuiata în sindromul de malabsorbtie (lipsa de
    rezistenta, ? a tonusului, cu ? a elasticitatii
    pielii si-al peretelui muscular)

27
Palparea
  • -palpare profunda
  • -puncte si zone dureroase
  • în bolile intestinului subtire sensibilitatea
    dureroasa se localizeaza în aria centrala a
    abdomenului, sub forma unui Y inversat continând
    si punctele mezenterice( periombilical de-o parte
    si de alta

28
Palparea
  • puncte dureroase apendiculare
  • -1 punctul Mc Burney
  • -2punctul Morris
  • -3 punctul Lanz
  • -4 punctul Sonnenburg
  • manevre algoprovocatoare
  • -Bloomberg( manevra decompresiunii
    bruste)
  • -Jaworski-Lapinski (manevra psoasului)
  • -Rowsing( manevra distensiei cecale)
  • -Mondor (apendicele retrocecal)
  • -Porges( percutia dureroasa în caz de
    perforatie de organ cavitar)

29
Palparea
  • La palparea profunda mai pot fi sesizate
  • -împastarea procese de
    periviscerita
  • -plastronul (blocul) apendicular
    peritonita localizata postapendicita acuta
  • -fluctuenta locala apare în abscesul
    periapendicular
  • Palparea tubului intestinal
  • tehnica glisarii rularea intestinului sub
    degetele care palpeaza contra peretelui posterior
    al abdomenului
  • ? coarda colica (colonul iritabil)
  • ? palparea cecului ( aspect de sac destins
    cu prezenta clapotajului cecal)
  • Tuseu rectal.
  • -inspectia regiunii anale
  • -palparea propriu-zisa

30
Percutia
  • -timpanism meteorism, ileus paretic.
  • -matitate -deplasabila pe flancuri ascita
  • -localizata formatiune tumorala
  • - alternanta matitate sonoritate( semnul
    tablei de sah tuberculaoza intestinala, boala
    Crohn

31
Ascultatia
  • În mod normal se asculta zgomotele hidroaerice
    determinate de peristaltismul intestinal pe o
    linie situata sub zona de insertie anatomica a
    mezenterului
  • Patologic
  • -silentiu abdominal( absenta zgomotelor
    intestinale peristaltice) ileusul paralitic
  • -zgomotul de ocluzie în ileusul mecanic( zgomote
    hidroaerice accentuate borborisme, garguismente)
    ascultabil în amonte de obstacol în fazele
    initiale - intestinul de lupta
  • -zgomotul ansei dilatate sunet cu caracter
    muzical
  • -suflu sistolic paramedian drept stenoza
    arterei mezenterice.
  • -suflu sistolic paraombilical( drept sau stâng)
    stenoza de artera renala

32
INVESTIGATII PARACLINICE
  • Examenul coprologic
  • -examenul macroscopic
  • -examenul microscopic
  • -examene biologice ? testul hemoragiilor oculte
    ( R.Gregersen reactie ce decela prezenta
    fierului,cu numeroase rezultate fals pozitive
    legate de ingestia unor alimente sau droguri cu
    continut de fier
  • actualmente se utilizeaza testul hemocult în
    scaun ce deceleaza fierul legat de proteine, sau
    testul hemocult ADN ce poate decela cariotip
    tumoral)
  • -examenul bacteriologic, coproparazitologic

33
Examenul morfologic al intestinului
  • Examenul radiologic
  • -al intestinului subtire -ex.Ba p.o.(10-30
    min.)
  • -enteroclisma
  • -al intestinului gros
  • -controlul baritat la 24 de ore dupa ingerarea
    bariului
  • -irigoscopia -clasica (sulfat de bariu)
  • -cu substanta iodata
  • -cu dublu contrast
  • - CT si IRM

34
Examenul endoscopic
  • enteroscopia cu ajutorul unor endoscoape mai
    lungi introduse pe cale superioara (metoda lab.)
    în precizarea dg.din sindroamele de
    malabsorbtie, localizarea sediului unei HD
    recoltare de suc intestinal
  • -colonoscopia -totala (cec)
  • -subtotala (introducerea
    colonoscopului pe o lungime variabila, fara a
    ajunge la nivelul cecului)
  • Indicatii
  • -dg. de CC colorectal
  • -în screening-ul persoanelor cu risc de CC
    colorectal (polipozele familiale, sindroame Linch
    I si II)
  • -boala infl.cr. nespecifica /CU, b.Crohn)
  • -polipozele intestinale
  • -HDI
  • -precizarea cauzei unei anemii feriprive
  • -precizarea cauzei unei diarei cronice
  • -rectosigmoidoscopia investigatie endoscopica
    a colonului terminal
  • Examenul endoscopic prezinta avantajul
    vizualizarii diferitelor tipuri de leziuni
    inflamatii, ulceratii, polipi, formatiuni
    tumorale (permite recoltarea de fragmente).

35
EXPLORARI PARACLINICE
  • Examen ecoendoscopic
  • Biopsia si efectuarea unor manevre terapeutice
    (hemostaza endoscopica, polipectomie)
  • Arteriografia

36
CAPSULOENDOSCOPIE/ASPECT JEJUNAL NORMAL
37
ILEON NORMAL
38
VALVA ILEOCECALA NORMALA
39
POLIP ILEAL BENIGN
40
METASTAZE LA NIVELUL INTESTINULUI SUBTIRE
41
EROZIUNI ENTERALE
42
ULCERATII ENTERALE
43
STRICTURA ENTERALA
44
DIVERTICULOZA COLICA-COLONOSCOPIE
45
SÂNGERARE DIVERTICULARA
46
ANGIODISPALZIE COLICA
47
HEMANGIOMATOZA RECTO-SIGMOIDIANA
48
HEMOROIZI INTERNI
49
COLITA PSEUDOMEMBRANOASA
50
COLITA ISCHEMICA
51
COLITA POSTIRADIERE
52
COLITA DUPA AINS
53
BOALA CROHN
54
FISTULA COLONICA ÎN BOALA CROHN
55
COLITA ULCEROASA FORMA USOARA
56
COLITA ULCEROASA FORMA SEVERA
57
CC COLON IN SITU
58
ADK COLON
59
SARCOM KAPOSI
60
METASTAZE COLICE
61
Explorari functionale digestive
  • vizeaza functia de digestie si absorbtie
  • -probe de digestie clasica dupa 3 zile pacientul
    este supus regimului Schmidt Strassburger 125
    g proteine, 200 g carbohidrati, 50 g grasimi
  • Scaunul normal contine celuloza nedigestibila
    (nu contine amidon !), rare fibre musculare
    partial digerate, foarte putine grasimi neutre
  • -pentru explorarea absorbtiei se practicca
    diverse teste de încarcare
  • -trioleina pentru absenta lipidelor
  • -D-xilozei pentru absenta glucidelor
  • -metioninei marcate pentru absenta
    proteinelor
  • -explorarea exudatiei proteice intestinale
  • Au numeroase limite, neavând caracter
    discriminator (precizeaza tipul de malabsorbtie,
    dar nu si cauza acesteia)
  • teste expiratorii, care determina diverse
    elemente chimice în aerul expirat, dupa
    administrarea substantei test, au o valoare
    diagnostica superioara (nu sunt însa utilizate în
    mod uzual).

62
Explorarea motilitatii intestinale
  • -examen radiologic ? orientativa
  • -determinarea timpului de tranzit intestinal cu
    markeri radioopaci
  • -manometria intestinala
  • -intestin subtire
  • -colon
  • -rect
  • -scintigrafia intestinala
  • -electromiografia intestinala

63
SINDROMUL DIAREIC
  • Diaree sindrom caracterizat prin
  • scaderea anormala a consistentei scaunului,
  • cresterea greutatii sale (gt 200 g/24 h),
  • cresterea numarului de evacuari (gt 3/24 h), fara
    a fi însa obligatorie prezenta concomitenta a
    tuturor trasaturilor.
  • Definitia cea mai apropiata de conceptul clinic
    ar fi o evacuare prea rapida a unor scaune prea
    lichide, punând în evidenta prezenta simultana a
    2 elemente FP majore
  • prezenta si persistenta în tractul digestiv a
    unui volum ? de H2O
  • tulburare de motilitate.

64
Diaree acuta
  • emisia de gt 3 scaune neformate/zi, cu o durata lt
    2-3 saptamâni
  • -anamneza -date orientative
  • -conditii socio-economice
  • -calatorii în tari exotice
  • - traiul în colectivitati
  • -epidemii hidrice
  • Cauze infectioase -microbiana -aerobi
  • -anaerobi
  • -fungica
  • -virala
  • -parazitara

65
Diaree acuta
  • Clinic
  • -manifestari locale greturi
    varsaturi, diaree, febra, dureri abdominale
    colicative
  • -manifestari generale
  • -deshidratare, tulburari HE, AB ?
    manifestari renale
  • -sindrom Reiter (Salmonella,
    Shigella, Yersinia, Chlamidia)

66
Diareea cronica
  • persistenta tulburarilor tranzitului intestinal
    gt 3 saptamâni.
  • 1. Osmotica în lumenul intestinal este prezenta
    o substanta greu absorbabila, osmotic activa,
    care determina un flux de apa din peretele
    intestinal în lumen, cu scopul izotonizarii
    continutului intestinal.
  • Daca functia ileonului si colonului este normala
    ? diaree redusa ca severitate
  • Cauze -laxative osmotice (magnezia usta,
    lactuloza)
  • -carente dizaharidice (malabsorbtia de glucoza,
    galactoza, fructoza)
  • -enteropatia glutenica (osmotica secretorie)

67
2.Diareea secretorie
  • stimularea secretiei de Cl si H2O si inhibarea
    absorbtiei de Na având dtârept consecinta
    pierderea de H2O electroliti în lumenul
    intestinal
  • Cauze -exogene -laxative (fenolftaleina,
    antrachinone)
  • -medicamente diuretice, baze xantice, agenti
    colinergici
  • -substante toxice organol, ciuperci, toxine din
    anaerobi (clostridium bolutinum, perfringens)
  • -endogene -congenitale clorhidroreea
    congenitala, boala incluziilor microvilozitare
  • -enterotoxine bacterienevibrionul Holeric,
    E.Coli, Yersinia enterocolitica, etc.
  • -substante detergente endogene acizi liberi
    hidroxilati (sindromul intestinului subtire
    contaminat)
  • -tumori secretante de hormoni VIP, gastrina,
    calcitonina, Pgl ? ademon vilos, substanta P ?
    carcinom medular tiroidian, serotonina, kinine ?
    sindrom carcinoid

68
3.Diaree prin alteratie sau distructii
enterocitare si inflamatie
  • tulburari de absorbtie si secretie electrolitica
    la nivelul celulelor vilozitare (citokine
    proinflamatorii).
  • În functie de gradul de inflamatie
  • inflamatie usoara
  • -infectii -infectii bacteriene E.coli
  • -infectii virale HIV, rotavirus
  • -infestatii parazitare Giardia lamblia,
    Trichinella, ascaris
  • -alte cauze diaree postiradiere, agenti
    citostatici, mecanisme de hipersensibilizare
  • inflamatie medie/severa
  • -infectii cu distructie enterocitara, Shigella,
    coli enteroinvaziv
  • -hipersensibilitate. enteropatia glutenica
  • -mecanism autoimun b.Crohn(BC), colita
    ulceroasa(CU), limfoame

69
4.Diaree prin tulburari de motilitate
  • prin hipermotilitate ? tranzit intestinal
    accelerat
  • Cauze -postchirurgical postvagotomie
  • -neurogen -diareea emotionala
  • -diabet zaharat (neuropatia diabetica)
  • -endocrinopatii hipertiroidism
  • -colon iritabil
  • -colagenoze sclerodermie
  • prin hipomotilitate prin hiperpopulare
    microbiana sindromul intestinului subtire
    contaminat

70
Clinic
  • în functie de aspectul diareei
  • Forme anatomo-clinice
  • -diaree cu steatoree
  • -diaree apoasa
  • -diaree inflamatorie

71
Date anamnestice
  • I.B. -interventie chirurgicala
  • -chirurgie gastrica rezectie gastrica cu
    gastro-enteroanastomoza, vagotomie
  • -rezectie intestinala
  • -anstomoza inadecvata (sindromul intestinului
    subtire contaminat)
  • Debut -brusc
  • -insidios

72
Anamneza
  • poate pune în evidenta acuze sugerând
  • -afectarea intestinului subtire dureri
    periombilicale cu caracter de colici migratorii,
    borborisme
  • - afectarea colonului dureri localizate la
    nivelul cadrului colic
  • - afectarea segmentului recto-sigmoidian dureri
    în hipogastru, fosa iliaca stânga, tenesme,
    diaree cu produse patologice (mucus, puroi,
    sânge)

73
Clinic
  • -semne de deshidratare (diareile apoase
    inflamatorii)
  • -semne de malabsorbtie sindrom carential în
    diareea cu steatoree

74
Clinic
  • Manifestari sistemice
  • -febra boli inflamatorii intestinale (CU, BC,
    TBC intestinala, b.Whipple, limfoame)
  • -artrita (CU, b.Whipple)
  • -hepatopatii concomitente colangita
    sclerozanta ? CU)
  • -litiaza biliara ? BC
  • -limfadenopatii limfoame, b.Whipple
  • -neuropatii periferice (DZ, amiloidoza)
  • -flushing (sindr.carcinoid)
  • -hipoTA ? DZ
  • -pioderma gangrenosum CU,BC
  • -manifestarile .sindromului de malabsorbtie
    hipoproteinemie ? edeme, carente vitaminice,
    anemie, osteopatia secundara, denutritie

75
Clinic
  • Examen obiectiv abdominal
  • -cicatrici abdominale (sindr.aderential, sindr.de
    ansa oarba ? contaminare microbiana, rezectii
    gastrice, ileale
  • -fistule cutanate perianale (b.Crohn)
  • -abdomenul -împastare difuza
  • -coarda colica (colon
    iritabil)

76
Diagnosticul sindromului diareic
  • cuprinde
  • -definirea tipului evolutiv -acut
  • -cronic
  • -recunoasterea mecanismului fiziopatologic
  • -evaluarea segmentului intestinal afectat
  • -aprecierea substratului organic/functional
  • -precizarea severitatii
  • -usoara lt5 scaune/zi, febra, fara
    deshidratare
  • -medie 6-9 scaune/zi, subfebrilitati, fara
    deshidratare
  • -severa gt 10 scaune/zi, febra, cu semne
    clinice de deshidratare
  • -precizarea etiologiei

77
Precizarea diagnostica implica
  • - explorari biologice hemograma, VSH, Elfo
    proteine serice, uree, creatinina,determinarea
    electrolitilor serici si urinari, explorarea
    echibrului acido-bazic
  • -examene de laborator incluzând examene
    coprologice privind digestia, examene
    coproparazitologice,,coprobacteriologice si
    micologice, testul hemoragiilor oculte în scaun,
    coprocitograma( evidentierea PMN în scaun care
    orienteaza spre o infectie cu germeni invazivi)
  • -explorari radio-imagistice bariu pasaj,
    enteroclisma, irgografie, ultrasonografie,
    CTabdominal
  • -explorare morfologica intestinala enteroscopie,
    colonoscopie , biopsie de mucoasa intestinala si
    mai rar de mucoasa rectala.

78
SINDROMUL CONSTIPATIEI
  • Constipatia eliminarea a mai putin de 3
    scaune/saptamâna, cantitate redusa (criteriul
    cantitativ, calitativ), la care se pot asocia
    inconstant acuze subiective dificultatea
    defecatiei si senzatia evacuarii incomplete

79
Tipuri patogenice
  • Constipatia de transport secundara tulburarilor
    de mobilitate, atoniei intestinale (mixedem,
    diabet zaharat), fie datorita hipertoniei cu
    hipersegmentarea bolului fecal (sindromul
    colonului iritabil, consum crescut de opiacee,
    saturnism).
  • Constipatie de evacuare (asa-zisa constipatie
    distala, joasa), ce apare consecutiv modificarii
    reflexului de evacuare intestinala (dischezia
    rectala) sau consecutiv unei patologii
    ano-rectale sau afectiunilor de planseu pelvin.
  • Constipatia de retentie, ce apare în cazul
    anomaliilor de volum ale colonului si rectului
    (megacolon, dolicocolon, megadolicocolon),
    congenitale sau dobândite.
  • Constipatie prin obstructie, ce apare în
    stenozele colorectale si anale prin tumori,
    bride, BC,compresiuni extrinseci, boala
    Hirschchprung acalazia anala (megacolonul
    congenital)
  • Constipatia prin deficit de rezidii, practic cel
    mai frecvent tip de constipatie, care apare în
    tarile dezvoltate consecutiv scaderii cantitatii
    fibrelor vegetale din alimentatie.

80
Etiologia
  • Constipatia simptomatica (secundara), care apare
    pe fondul unei boli, fie ea functionala sau
    organica.
  • -suferinte functionale sunt reprezentate de
    perturbarea motorie primara a tubului digestiv
    (hipotiroidism, diabet zaharat, coleganoze).
  • -constipatia cronica secundara mecanica are drept
    cauze diverse suferinte colice si ano-rectale.
    Astfel, pot exista
  • boli ale colonului stenoze, tumori, compresiuni
    extrinseci
  • leziuni rectale tumori, inflamatii locale
    (proctite), polipi rectali
  • leziuni anale fisuri, tumori, stenoze, boala
    hemoroidala.
  • 2. Constipatia primara idiopatica (constipatie
    cronica habituala) reprezinta cel mai frecvent
    tip de constipatie întâlnit în tarile dezvoltate.
  • - conditionata de numerosi factori
    psihologici, educationali (ereditatea de
    deprinderi),
  • -comportamentali (sedentarism, alimentatie
    cu continut scazut în fibre vegetale).
  • -l are istoric lung (copilarie, pubertate,
    postoperator)
  • Modificarea recenta a tranzitului ridica
    suspiciunea unei leziuni organice

81
Aspectul scaunului
  • depinde de tipul de constipatie
  • -când predomina hipersegmentarea ? scaun
    fragmentat schibale( colon iritabil)
  • -când predomina atonia ? fecalom (masa tumorala
    voluminoasa)
  • -coprostaza prelungita ? falsa diaree (iritatia
    locala determina o reactie exudativa lichidiana,
    care reduce consistenta materiilor fecale)
    Macroscopic scaunul apare ca o masa lichefiata
    în care se gasesc resturi fecale

82
Examenul clinic
  • trebuie sa aiba în vedere toate etapele,
  • Anamneza riguroasa, amanuntita. Interogatoriul
    pacientului trebuie sa elucideze diverse aspecte
    privind
  • debutul si istoricul bolii,
  • tipul de alimentatie,
  • cantitatea de lichide ingerate,
  • medicatia folosita, inclusiv tratamentele
    homeopatice,
  • conditiile de viata,
  • prezenta simptomelor generale concomitente
    sindromului de constipatie

83
Examenul fizic
  • trebuie sa precizeze
  • -starea generala a pacientului,
  • -starea functionala a diverselor aparate si
    sisteme, încercând sa releveze o posibila cauza
    secundara a constipatiei.
  • Examenul aparatului digestiv este deosebit de
    important, în ideea evidentierii unor aspecte
    patologice distensie colica, mase tumorale,
    clapotaj cecal, coarda colica.
  • Se pot obiectiva
  • -halena fetida, limba saburala,
  • -abdomen destins ,meteorizat, palparea unei
    coarde colice (colon iritabil),
  • -formatiuni tumorale mobilizabile , care îsi
    schimba sediul de la o examinare la alta
    (schibale)
  • - prezenta unui fecalom

84
Examenul fizic
  • Tuseul rectal reprezinta o metoda simpla si
    extrem de utila a examenului clinic cu ajutorul
    careia se pot detecta eventuale mase tumorale,
    hemoroizi externi, rectocel, fisuri anale,
    stigmate ale unor sângerari rectale recente.
  • Permite
  • -aprecierea tonusului sfincterului anal extern.
  • -evidentierea
  • - materii fecale indurate
  • - leziuni rectale
  • -hemoroizi,
  • -fisuri anale,
  • -prolaps rectal

85
Explorari diagnostice
  • -examenul coprologic (hiperdigestie)
  • -rectoscopia, fibrosigmoidoscopia, colonoscopia,
  • -examenul radiologic
  • -ecografia (endoscopia), CT
  • -explorari functionale -timpul de tranzit
  • -manometria anorectala
  • -defecografia ce evidentiaza dinamica
    evacuarii rectale

86
SINDROMUL DE MALABSORBTIE
  • se caracterizeaza prin prezenta tulburarilor de
    utilizare digestiva a produsilor alimentari, cu
    consecinte importante asupra economiei generale a
    organismului, ca urmare fie a
  • -maldigestiei perturbarea proceselor
    enzimatico-digestive intraluminale sau parietale
  • -malabsorbtiei tulburarea mecanismelor de
    transport a produsilor finiti ai digestiei prin
    mucoasa intestinala si caile de transport
    limfatice si sanguine
  • -sau a ambelor fenomene

87
Mecanisme patogenice implicate
  • alterarea proceselor de digestie intraluminala si
    parietala
  • -rezectii gastrice( tip Bilroth
    II), modificarea ph-ului duodenal( sindromul
    Zollinger-Ellison),leziuni severe ale mucoasei
    intestinale( enteropatie glutenica,BC),suferinte
    pancreatice acompaniate de insuficienta
    pancreatica exocrina
  • - afectarea pool-ului sarurilor
    biliare scaderea sintezei hepatice,scaderea
    aportului de saruri în lumenul intestinal(colestaz
    e, fistule biliare), modificarea conditiilor
    locale intestinale( modificarea ph,contaminarea
    bacteriana, sindroame de disfunctie ileala )
  • - tulburari de digestie proteica
    si glucidica patologie gastrica(aclorhidrie,
    stomac rezecat), pancreatica,intestinala

88
Mecanisme patogenice implicate
  • alterarea proceselor de absorbtie
  • -ereditare ( selective)
  • - dobândite
  • -boli
    intestinale de cauza infectioasa sindromul
    intestinului subtire contaminat,TBC
    intestinala,b. Whipple, sprue tropical
  • - boli
    parazitare lambliaza, strongiloidoza,
  • -boli
    imunologice enteropatia glutenica, BC,
    gastroenterita cu eozinofile
  • - boli
    infiltrative enterita de iradiere, amiloidoza
    intestinala
  • -boli generale
    cu afectare secundara enterala( staza în
    insuficienta cardiaca,ischemie,mecanisme imune)

  • insuficienta cardiaca dreapta,

  • colagenoze( sclerodermie,sindrom Sjogren),

  • boli endocrinehipertiroidism, b. Addison,

  • boli metabolice( diabet zaharat),

89
Tabloul clinic
  • -sindrom carential
  • -deficit ponderal în grade variabile
    mergând pâna la casexie
  • -astenie, scaderea capacitatii de efort,
    hipoTA, depresie psihica
  • -carente vitaminice grupul B
    (polineuropatii tip beri-beri, prin deficit de
    B1, anemie macrocitara prin deficit de B12),
  • vitamina PP (pelagra)
  • deficit de Fe, acid folic,
    vitamina B6 ? anemii complexe
  • -diareea cu steatoree determina
    carenta de vitamine liposolubile vitamina A
    (hemeralopie, xeroftalmie),
  • vitamina K (sindrom hemoragipar
    corectabil-testul Koller ),
  • vitamina D (osteomalacie)
  • -tulburari hidrominerale
    hipocalcemie, hipomagneziemie (tetanie),hipopotase
    mie (pareze intestinale si periferice)
  • -hipoproteinemiile ? edeme, colectii
    lichidiene în seroase

90
Clasificare
  • malabsorbtii globale ce apar în boli care
    determina tulburari complexe ale procesului de
    absorbtie având drept consecinta afectarea mai
    multor principii alimentare( enteropatia
    glutenica)
  • malabsorbtii selective ce apar în boli cu
    determinism genetic ce intereseaza anumite
    sisteme de transport si pot viza aminoacizi,
    monozaharide, vitamine, electroliti( malabsorbtii
    ereditare selective)

91
Explorarile paraclinice
  • laborioase
  • -explorari bilogice ce vizeaza precizarea
    consecintelor biologice ale sindromului de
    malabsorbtie( anemie, carente diverse proteice,
    vitaminice si hidro-electrolitice),statusului
    imun, inclusiv bilant genetic
  • - explorari functionale digestive gastrica,
    pancreatica, hepato-biliara,intestinala
  • -explorari radiologice ale tractului digestiv
  • - explorari bacteriologice, parazitologice,
    virusologice, micologice, uneori greu accesibile
  • -explorari morfologice endoscopice, biopsie de
    mucoasa intestinala

92
SINDROMUL RECTOSIGMOIDIAN
  • Sindrom caracterizat prin TRIADA
  • diaree,
  • dureri abdominale
  • tenesme rectale.

93
Etiologie
  • -boli infectioase dizenteria bacilara si
    amoebiana
  • - cancer rectosigmoidian
  • -colita schemica
  • -polipoza intestinala
  • -boli inflamatorii cronice (CU, b.Crohn)
  • -diverticuloza (localizata mai frecvent pe
    colonul stâng)
  • -patologia anorectala

94
Diareea
  • variabila de la 2-3 scaune/zi ? 15 emisii
    imperioase cu tenesme
  • -produsele patologice mucus, sânge, puroi apar
    în cantitate variabila în functie de intensitatea
    si extinderea procesului patologic
  • -rectoragia apare frecvent ca prim simptom, mai
    ales în CU si neoplasmul rectosigmoidian

95
Durerile abdominale
  • apar în formele severe, au caracter colicativ,
    localizate periombilical, flancul si fosa iliaca
    stânga.
  • instalarea lor brutala poate semnifica aparitia
    unei complicatii
  • megacolonul toxic din CU,
  • perforatia colonului în cancerul rectosigmoidian,
    diverticuloza sigmoidiana.

96
Tenesmele
  • apar mai frecvent în interesarea anorectala din
    diverse afectiuni
  • fisuri anale,
  • fistule,
  • tumori,
  • crize hemoroidale,
  • CU

97
Manifestari generale
  • astenie,
  • adinamie,
  • paloare( anemie),
  • scadere ponderala
  • manifestari articulare, oculare, cutaneo-mucoase,
    hepatice (CU, b.Crohn).

98
Examenul clinic
  • -pacient palid, anxios
  • -durere spontana si la palpare în flancul si fosa
    iliaca stânga ? coarda colica, formatiuni
    tumorale.
  • Tuseu rectal evidentiaza
  • -fisuri anale,
  • -hemoragii,
  • -tumori( benigne,maligne).

99
Explorarile paraclinice
  • Examene de laborator
  • -hemograma
    (anemie, leucocitoza)
  • -VSH ?
  • -Elfo
  • -ionograma serica
  • -examenul coprologic (coprocultura,
    coproparazitologic)
  • - rectosigmoidoscopia sau colonoscopia totala cu
    preluare de fragment bioptic din leziunile si
    examen histopatologic
  • -examenul radiologic irigografia
  • -examenul ecografic (hidrosonografia colonului),
    ecoendoscopia anala
  • -CT, IRM

100
SEMIOLOGIA CANCERULUI COLORECTAL
  • Definitie Notiunea de cancer colorectal reuneste
    toate formele histologice de tumori maligne
    localizate la nivelul colonului si rectului.
  • Cancerele colorectale reprezinta o problema
    majora de sanatate publica pe de-o parte datorita
    incidentei în continua crestere în ultimele
    decade si pe de alta parte datorita
    prognosticului nefavorabil în ciuda progreselor
    terapeutice recente.

101
Cercetari epidemiologice
  • Cercetarile cu caracter epidemiologic reprezinta
    o modalitate de ameliorare a situatiei de
    continua crestere a incidentei cancerului
    colorectal, mai ales în tarile industrializate,
    deoarece pun la dispozitia clinicianului
  • informatii utile privind incidenta si prevalenta
    bolii,
  • terenul pe care aceasta survine,
  • maladiile susceptibile de transformare maligna,
  • factorii de mediu ce concura la aparitia acestei
    afectiuni

102
Factori predispozanti în cancerul colorectal
? nutritionali regim bogat în grasimi saturate regim sarac în fibre vegetale exces ponderal alcool, tutun carente vitaminice
? metabolici acizi biliari secundari (sindrom post- colecistectomie ?)
? genetici deletia cromozomului 5, 18 mutatia protooncogenei Ki-ras hiperexpresia p53
adenoametubuloase,tubulo-viloase,viloase) polipoza recto-colica familiala sindromul Lynch
mucoasa colica plana displazica adenoame plane
Factori predispozanti
103
Leziuni colorectale
Leziuni colorectale displazia mucoaselor inflamate rectocolita hemoragica, Boala Crohn
? sindrom Peutz-Jeghers hamartoame
polipoza juvenila hamartoame, adenoame
boala Cowden tipuri histologice variate
104
Screeningul în cancerul colorectal
  • Risc mediu
  • vârsta ? 50 ani
  • Asimptomatici
  • Explorari
  • Hemocult
  • sigmoidoscopie la fiecare 5 ani
  • sau colonoscopie la fiecare10 ani
  • sau irigografie în dublu contrast la fiecare 5-
    10 ani

105
Screeningul în cancerul colorectal
  • Risc înalt
  • 1. rudele apropiate cu cancer colorectal sau
    polip adenomatos
  • Explorari aceleasi ca cele de sus, dar
    screeningul debuteaza la 40 de ani
  • 2. istoric familial de polip adenomatos sau
    polipoza adenomatoasa familiala
  • Explorari
  • - sfat genetic
  • - teste genetice (gene APO)
  • - sigmoidoscopie anuala începând de la pubertate

106
Screeningul în cancerul colorectal
  • 3.istoric familial sau cancer colorectal
    nonpolipozic familial
  • Explorari
  • - sfat genetic/ teste genetice
  • - colonoscopie la fiecare 1-2 ani începând cu
    vârsta de 20-30 de ani
  • 4. istoric de polip adenomatos
  • Explorari
  • - colonoscopie la 3 ani dupa examinarea initiala,
    cu examinare în functie de tipul histologic

107
Screeningul în cancerul colorectal
  • 5. istoric de cancer colorectal
  • Explorari
  • - examen complet la 1 an dupa interventia
    chirurgicala cu reexaminare dupa 3 si respectiv 5
    ani daca nu sunt leziuni
  • 6. boala inflamatorie nespecifica a
    intestnului(IBD)
  • Explorari
  • Supraveghere endoscopica la fiecare 1-2 ani dupa
    8 ani la pacientii cu pancolita sau dupa 15 ani
    de evolutie la cei cu interesarea doar a
    colonului stâng.

108
Clasificarea lui Dukes
  • Stadiul A interesarea mucoasei, submucoasei sau
    muscularei fara atingerea subseroasei
  • Stadiul B interesare transparietala deasupra
    subseroasei
  • Stadiul C adenopatii regionale
  • Stadiul D metastaze

109
Clasificarea lui Astler si Coller
  • Stadiul A interesarea mucoasei si submucoasei
  • Stadiul B1 interesarea muscularei fara atingerea
    subseroasei
  • Stadiul B2 interesarea muscularei si subseroasei
    sau a seroasei suprajacente
  • Stadiul C1 interesarea muscularei fara atingerea
    subseroasei, cu adenopatii
  • Stadiul C2 interesarea muscularei si a
    subseroasei su seroasa subjacenta, cu adenopatii
  • Stadiul D metastaze

110
Neo colon irigografie aspect de cotor de
mar.
Write a Comment
User Comments (0)
About PowerShow.com