Managemenul deseurilor

1
Managemenul deseurilor
2
Managementul deseurilor

• Societatea de consum a adus, pe lânga
  binefacerile sale, si multiple probleme dificile,
  printre care cele de ordin tehnic, economic si
  juridic privind existenta deseurilor si cerinta
  eliminarii (diminuarii) acestora.
• Una dintre numeroasele probleme ale vietii
  moderne o constituie cea a stocarii,
  neutralizarii ori eliminarii deseurilor. Din
  punct de vedere al provenientei lor, acestea pot
  fi deseuri menajere, deseuri industriale,
  deseuri agroalimentare si deseuri nucleare.

3
Managementul deseurilor

• Deseurile menajere
• Aceasta categorie de deseuri cuprinde în special
  gunoaiele menajere propriu-zise, gramezile de
  deseuri, deseurile legate de folosirea
  automobilelor (epave, pneuri, bidoane) etc.
• Se constata în ultimele decenii cresterea
  ponderii, în cadrul deseurilor menajere, a
  hârtiei si a cartonului, a materialelor
  putrescibile etc.
• Tratamentul deseurilor menajere
• Principala cale o constituie în acest sens
  reciclarea, pentru care sunt folosite curent trei
  metode compostajul, incinerarea, depozitarea.
• Fiecare procedeu de tratare are avantajele si
  dezavantajele sale
• a).compostajul priveste mai ales partea
  fermentabila (cca 50 din total) a gunoaielor
  (deseuri alimentare, hârtie, etc.) Din punct de
  vedere tehnic, compostajul consta în lasarea
  deseurilor mai multe luni în aer liber, sa
  fermenteze. Apoi, în uzine, are loc operatia de
  compostare, care da nastere la asa-numitele
  humus-uri ori elemente chimice în cantitate
  slaba, precum magneziu, cupru, zinc etc.

4
incinerarea

• b).incinerarea vizeaza partea combustibila a
  deseurilor menajere. Contrar uzinelor de
  compostaj, care reclama spatii întinse,
  incinerarea este o solutie compacta utilizata
  cu precadere în cazul marilor aglomeratii urbane.
  Din pacate, deseurile menajere sunt un
  combustibil destul de sarac de cca cinci ori
  mai putin caloric decât carbunele - si, în afara
  de aceasta, foarte eterogen. În interiorul
  cuptorului este necesara o buna aerare si un
  amestec al deseurilor, în conditiile unei
  temperaturi maxime de 900 C. Dificultatea consta
  în epurarea fumului.

5
depozitarea

• c).depozitarea ramâne procedeul cel mai frecvent
  în tarile dezvoltate. Depozitarile brute, sunt în
  general interzise prin lege. Ca atare acestea
  sunt supuse unui control si unor reguli speciale
  de realizat. Depozitarea controlata consta în a
  nivela la intervale scurte de timp ( la o zi sau
  doua) si a separa straturile de gunoaie de cele
  de nisip ori pamânt. Aceasta tehnica evita
  mirosurile si risipirea, dar nu rezolva toate
  problemele delicate. Apele de ploaie care se
  infiltreaza si polueaza trebuie sa fie recuperate
  si tratate în scopul de a se evita orice
  contaminare a apelor subterane. Biogazul care
  rezulta din fermentarea interna a gunoaielor
  depozitate trebuie captat si împrastiat (existând
  riscul de mirosuri si de explozie). În sfârsit,
  trebuie prevazuta reamenajarea sitului dupa
  exploatare.

6
Reciclarea deseurilor

• d).reciclarea si colectarea selectiva a unor
  deseuri menajere. Reciclarea textilelor,
  hârtiilor vechi, sticlei, plasticului, metalelor,
  ori a altor asemenea materiale are deja o lunga
  istorie. Recuperarea deseurilor se face în
  functie de natura acestora si de conditiile
  socioeconomice concrete din fiecare tara.
  Referitor la deseurile de fier, gradul de
  recuperare este la nivel european de cca 25-30 ,
  cifra considerata scazuta, pentru ca fierul vechi
  este usor recuperabil în uzinele de tratare. În
  sfârsit, ponderi reduse cunoaste recuperarea
  hârtiei (3-5) ori a sticlelor din PVC (1-3).

7
Gestionarea deseurilor

• Gestionarea de?eurilor, cunoscuta ?i ca
  managementul de?eurilor, se refera la educa?ia
  privind colectarea, transportul, tratarea,
  reciclarea ?i depozitarea de?eurilor. De obicei,
  termenul se refera la materialele rezultate din
  activita?i umane ?i la reducerea efectului lor
  asupra sanata?ii oamenilor, a mediului, sau
  aspectului unui habitat.Gestionarea de?eurilor
  are ca scop ?i economisirea unor resurse naturale
  prin reutilizarea par?ilor recuperabile.
  De?eurile gestionate pot fi atât solide cât ?i
  lichide sau gazoase, precum ?i cu diverse
  proprieta?i (de exemplu radioactive), necesitând
  metode de tratare specifice fiecarora.

8
Europubela de 120 l.
9
Colectarea ?i transportul de?euriloromul
ordonat simbol al civilizatiei
10
Precolectarea deseurilor

• Precolectarea de?eurilor se refera la adunarea
  lor în diferite recipiente co?uri de gunoi,
  pubele (pentru de?eurile menajere) ?i containere
  (pentru de?eurile stradale ?i cele produse de
  agen?ii economici). Pentru a permite reciclarea,
  colectarea de?eurilor care con?in materiale
  refolosibile se face separat în recipiente de
  culori diferite. Culorile recipientelor
  disponibile sunt galben, verde/alb, albastru.
  Culorile recomandate pentru recipientele
  destinate diferitelor tipuri de de?euri sunt
• galben pentru deseurile de plastic si metale,
• verde /alb pentru deseurile de sticla
• albastru pentru deseurile de hartie, carton
• Pe recipente exista etichete care precizeaza
  exact ce fel de de?euri se pot pune în
  recipientul respectiv.

11
Exemple de recipiente pentru precolectare
selectiva cosuri de gunoi
12
Pubele in Timisoara
13
Etichete pe recipientele de precolectare
selectiva pentru materiale plastice
14
Pentru metale
15
Pentru carton si hartie
16
Precolectarea deseurilor stradale

• Pentru precolectarea de?eurilor stradale,
  comerciale ?i industriale sunt folosite
  containere tipizate de 1,1 m³, 4 m³ sau mai mari.
  Containerele de 1,1 m³ pot fi din tabla zincata
  sau din plastic. Pentru de?euri în cantita?i mai
  mari, sau pentru de?euri industriale ?i din
  construc?ii sunt folosite containere de
  construc?ie metalica, de tip cupa de 4 m³ sau mai
  mari

17
Recipente pentru de?euri stradale, comerciale ?i
industrialeContainer de 1,1 m³ din plastic
18
Container de tip Abroll
19
Utilaje pentru colectarea de?eurilor
autogunoiera tipica
20
Reglementari nationale privind colectarea
deseurilor

• Legea 132/2010, instituie obligativitatea
  colectarii selective a deseurilor in institutiile
  publice. Constituie o masura de sprijinire a
  aplicarii in Romania a Directivei 2008/98/CE a
  Parlamentului European privind deseurile.
• Directiva 2008/98/CE ce prevede ca statele membre
  sa isi organizeze sisteme de colectre selectiva a
  deseurilor obiectivul fiind atingerea tintei de
  minimum 50 reciclare a deseurilor fixata
  statelor membre pana in 2020.
• Legea 211/2011 privind regimul deseurilor

21
Colectarea deseurilor

• Autoritatile administratiei publice locale au
  obligatia conform Legii 211/15.11.2011,sa asigure
  colectarea separata pentru cel putin urmatoarele
  tipuri de deseuri hartie, metal, plastic si
  sticla.
• Producatorii de deseuri si autoritatile publice
  locale au urmatoarele indatoriri
• a) sa atinga pana in anul 2020, un nivel de
  pregatire pentru reutilizare si reciclare de
  minim 50 din masa totala a cantitatii de deseuri
  cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla
• b) sa atinga pana in anul 2020 un nivel de
  pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte
  operatiuni de valorificare materiala, inclusiv
  operatiuni de umplere, rambleiere,care utilizeaza
  deseuri pentru a inlocui alte materiale, de
  minimum 70 din masa deseurilor nepericuloase
  provenite din activitati de constructie si
  demolari

22
Metode de eliminare a deseurilor

• Metode de eliminare
• Eliminarea de?eurilor trebuie facuta prin metode
  care nu pericliteaza sanatatea oamenilor ?i fara
  utilizarea unor procese sau metode care pot fi
  daunatoare pentru mediu.

23
depozite

• În func?ie de tipul de?eurilor acceptate
  depozitele se clasifica în depozite pentru
  de?euri periculoase , depozite pentru de?euri
  nepericuloase , depozite pentru materiale inerte
  ?i depozite pentru un singur fel de de?euri .
  Depozitele trebuie sa dispuna de sisteme de paza,
  echipamente de cântarire, laboratoare de analiza,
  instala?ii de recuperare a gazului de depozit ?i
  de tratare a levigatului, de utilaje (buldozere
  încarcatoare compactoare, excavatoare) ?i de
  servicii de între?inere a acestor utilaje.
• Eliminarea de?eurilor prin depozitare în rampe
  (gropi) de gunoi fara vreo masura ulterioara este
  actual o practica ce nu mai este acceptata.

24
Depozitarea in rampe de gunoi

• Actual, depozitarea în rampe de gunoi presupune
  la sfâr?it închiderea depozitului prin acoperire
  cu pamânt (îngropare) ?i este o practica curenta
  în multe ?ari. O rampa de gunoi realizata ?i
  exploatata corect este o metoda relativ ieftina
  ?i care satisface criteriile ecologice de
  eliminare ale de?eurilor. Vechile rampe,
  necorespunzatoare, au efecte negative asupra
  mediului, cum ar fi împra?tierea de gunoaie,
  atragerea daunatorilor (insecte, rozatoare) ?i
  poluarea aerului, a apelor ?i a solului. Poluarea
  aerului se produce prin miasme ?i prin degajarea
  unor gaze rezultate în urma fermentarii cum ar fi
  dioxidul de carbon ?i metanul, care produc efect
  de sera ?i contribuie la incalzirea globala.

25
Rampe pentru deseuri oganice

• Rampele pentru de?euri organice au instala?ii de
  recuperare a gazului de depozit. Principalele
  componente ale acestui gaz sunt metanul (54 ) ?i
  dioxidul de carbon (45 ), la care se adauga mici
  cantita?i de hidrogen sulfurat, monoxid de
  carbon, mercaptani, aldehide, esteri ?i al?i
  compu?i organici. El poate fi valorificat prin
  ardere.

26
incinerarea

• Incinerarea este o metoda de eliminare a
  de?eurilor prin arderea lor. Este una din
  metodele de tratare termica a de?eurilor. În urma
  incinerarii se ob?in caldura, gaze, abur ?i
  cenu?a.
• Incinerarea poate fi practicata în instala?ii
  mici, individuale, sau la scara industriala. Pot
  fi incinerate atât de?eurile solide, cât ?i cele
  lichide sau gazoase. Metoda este preferata în
  locurile unde nu se dispune de teren pentru rampe
  ?i la eliminarea anumitor de?euri periculoase,
  cum sunt cele biologice provenite din activita?i
  medicale, însa la nivel industrial este
  controversata, din cauza poluan?ilor gazo?i, în
  special dioxine (dibenzodioxine policlorinate
  PCDD ?i benzofurani policlorina?i PCDF) produ?i
  prin ardere.

27
Instalatia de incinerare Spittelau, la Viena
28
Metode de recuperare simbolul international al
reciclarii
29
recuperare

• Prin recuperare se în?elege extragerea din
  de?euri a resurselor care pot fi refolosite.
  Recuperarea poate fi facuta prin reciclare,
  reutilizare, regenerare sau orice alt proces de
  extragere a materiilor prime auxiliare. Poate fi
  recuperata atât partea materiala, cât ?i cea
  energetica. Materialele pot fi refolosite pentru
  a produce noi bunuri, iar energia poate fi
  convertita în energie electrica. Ca ?i în cazul
  eliminarii, recuperarea trebuie facuta fara a
  periclita sanatatea oamenilor ?i fara utilizarea
  unor procese sau metode care pot fi daunatoare
  pentru mediu.

30
Materiale recuperabile

• Materialele obi?nuite care pot fi recuperate sunt
  aluminiul din dozele de bere, polietilena de
  înalta densitate ?i ambalajele de
  polietilentereftalat
• ( Polyethylene terephthalate -PET), sticlele ?i
  borcanele, hârtia din ziare ?i reviste, cartonul
  din ambalaje. Pot fi recuperate mase plastice ca
  policlorura de vinil
• ( Polyvinyl chloride - PVC), polietilena de joasa
  densitate ( Low-density polyethylene - LDPE),
  polipropilena (PP) ?i polistirenul (PS), de?i
  acestea nu sunt colectate în mod curent.
  Produsele fabricate din astfel de materiale sunt
  de obicei omogene, con?inând câte o singura
  componenta, ceea ce u?ureaza reciclarea. Prin
  compara?ie, reciclarea echipamentelor electrice
  ?i electronice este mai dificila, ea necesitând
  tehnologii de separare a diferitelor materiale
  care le compun.

31
Amenajare de compostare
32
Deseuri periculoase

• Exemple de de?euri periculoase de?euri de
  spital, componente farmaceutice, medicinale ?i
  veterinare, solven?i, substan?e organice
  halogenate folosite ca solven?i, cianuri, emulsii
  de hidrocarburi / apa, dibenzofurani
  policlorura?i, dibenzo-para-dioxine
  policlorurate, gudroane, vopsele, ra?ini,
  plastifian?i, adezivi, substan?e chimice
  neidentificate ?i ale caror efecte asupra omului
  sau mediului înconjurator nu sunt cunoscute (de
  exemplu, reziduuri de laborator), explozibili
  etc. Stocarea de?eurilor periculoase necesita
  depozite speciale.

33
Simbol de avertizare pentru substante radioactive
depozitate.
34
Gestionarea integrata a de?eurilorIerarhizarea
masurilor de gestionare integrata a deseurilor
conform principiului prevenirii