Title: Reflectarea in standardele europene a problemelor privind managementul si evaluarea riscului accidentelor majore si limitarea consecintelor lor asupra omului si mediului inconjurator
1Reflectarea in standardele europene a problemelor
privind managementul si evaluarea riscului
accidentelor majore si limitarea consecintelor
lor asupra omului si mediului inconjurator
- Dr. ing. Ion irimia ZECHERU Expert CEN
- ANRE Bucuresti
- Conferinta nationala ASRO Bucuresti 14-15
octombrie 2009
2- O serie de catastrofe industriale majore
- au condus la aparitia conceptului de
- risc tehnologic major si a ansamblului de
stiinte si tehnici de studiere a riscurilor (
naturale si tehnologice) si a masurilor de
prevenire a acestora.
3- Seveso Italia (10 iulie 1976)
4- Ruperea unui disc de explozie de la
- reactorul A101 al Uzinei chimice Icmesa din
- Seveso - Italia, ca urmare a unei reactii
- chimice exoterme, a facut ca un nor toxic de
- gaze, compus din tetra-clor-dibenzo-dioxin
- TCDD si alte substante chimice, sa fie
- eliberat, fiind dispersat pe o zona elipsoidala
- de 690 km2.
- In vecinatate au murit imediat pasarile si
- animalele mici.
- Cu toate acestea, uzina a mai
- lucrat inca o saptamana.
- Urmari
- - cca. 220.000 de persoane au fost
5- Explozia conductei de gaze naturale din
Ghislenghien, localitate situata la 50 km sud-est
de Brusseles, care s-a produs in ziua de 30 iulie
2004
6Explozia conductei de GN, care unea Hub-ul de la
Zeebrugge cu frontiera Frantei, cu un diametru
de cca 1m (42), proprietatea Fluxys, a afectat
o arie elipsoidala cu o suprafata de 690 km2 ,
efectul exploziei similar cu explozia a 41 t
TNT, inregistrat de seismografele statiilor
seismice din vecinatate, a provocat moartea a 24
persoane si ranirea altor 120 de persoane. Un
dezastru similar a avut loc in Belgia in1956 la
Marcinelle, cand au murit 262 persoane.
7- Baia Mare Romania ( ianuarie 2000)
8Toulouse (septembrie 2001) Craterul exploziei
de la depozitul de azotat de amoniu
9-
- Aceastea au constituit motivul care, dupa
aproape trei ani de negocieri in Consiliul si
Parlamentul European, a dus la adoptarea
Directivei 82/501/EEC, cunoscuta ca Directiva
Seveso I, constituind unul din instrumentele
cheie in managementul riscului industrial. - Directiva europeana prezinta criteriile
specifice pentru identificarea instalatiilor cu
potential de risc tehnic si defineste cerintele
pe care aceste trebuie sa le indeplineasca. - Conform Directivei trebuie luate in considerare
doua praguri de risc un nivel inalt de risc
(notificarea) si un nivel redus de risc
(declaratia), potrivit carora companiile sunt
obligate sa intocmeasca raportul detaliat de
securitate care sa descrie procesele tehnologice
si sa evalueze riscurile majore in termenii
potentialelor accidente conectate la activitatea
companiei.
10Echilibrul dintre criteriile de proiectare
11- Principiul general de reducere a riscului
- (Sursa Guide IEC 61508)
- Legenda SIS Sistemul Instrumentat de
Securitate, SCPB Sistemul de Control al
Procesului de Baza
12(No Transcript)
13-
- Accidentele produse in Europa dupa 1982, cand
Directiva Seveso I a fost adoptata, impreuna cu
amendamentele din 1987 si 1988 au largit domeniul
de aplicare al documentului si la activitatile de
depozitare. -
- Documentul original a fost complet revizuit si
a devenit Directiva 96/ 82/ EC privind prevenirea
si controlul accidentelor majore intamplatoare
produse de substantele periculoase si limitarea
consecintelor lor asupra omului si mediului
inconjurator, cunoscuta sub numele de Directiva
Seveso II sau Directiva COMAH. - Scopul Directivei Seveso II este acela de a
armoniza masurile de securitate din instalatiile
cu cel mai inalt grad de pericol pe baza unui
inalt nivel de protectie, in acest sens fiind
create mai multe grupuri de lucru pentru
sprijinirea transpunerii in practica a
prevederilor Directivei .
14(No Transcript)
15Sistemul de management de mediu ISO 14001 si
ISO 14004
16-
- Cel de-al saselea Program de actiune al CE
privind mediul înconjurator în perioada 2001-2010
prevede integrarea aspectelor privind mediul - înconjurator în vederea sustinerii productiei si
a modelelor de consum -
- În documentul Comisiei Europene EC COM(2004)
130 - februarie 2004 - Integrarea aspectelor privind mediul
înconjurator în Standardizarea - Europeana fundamenteaza necesitatea
organizatiilor europene de - standardizare de a transforma aceste obiective
într-o realitate imediata prin - - largirea si adancirea procesului de integrare
a aspectelor privind mediul - înconjurator în procesul de standardizare din
Europa - - dezvoltarea în continuare si utilizarea
sistematica a uneltelor de lucru - (existente)
- - implementarea în programele de lucru a
prioritatilor si mandatarea - datoratã crizei resurselor
- - facilitarea participarii la acest proces a
tuturor persoanelor responsabile - - implementarea legislatiei europene în suportul
standardelor
17- Organizatiile europene privind mediul
înconjurator pentru toate sectoarele - - EHD - Environmental Helpdesk (organismul de
suport al CEN privind mediul - înconjurãtor)
- - SABE - Strategy Advisory Board for the
Environment - - ENIS - Aspectele privind mediul înconjurator în
standardele de productie (si - servicii)
- - ENV TC CT - Comitetele tehnice pentru
masuratorile de mediu - - EMT - Environmental Management Teams
- - Grupuri de lucru sau Comitete Tehnice în
sectoare care se confrunta cu - subiectele referitoare la mediu, de exemplu CSNPE
(domeniul constructiilor). - CEN are o serie de membrii asociati, precum ECOS,
Consortiul NGO, care - activeazã în domeniul protectiei mediului, creat
sa intensifice opiniile - referitoare la mediu cu sistemul european de
standardizare al organizatiilor - europene cetatenesti pentru standardizare în
domeniul mediului înconjurãtor.
18- Abordarea în standarde a problemelor de mediu
cuprinde - 1. Identificarea scopului standardului de
productie, de - servicii, de proces, de masurare, de încercare,
de performanta - 2. Identificarea fazei/ fazelor ciclului de viata
la care se - adreseazã standardul
- 3. Listarea aspectelor de mediu
- - inventarierea ciclului de viata (Intrari
Iesiri - Stagii de viata) - - listarea problemelor de mediu
- 4. Identificarea impactului asupra mediului
asociat cu - aspectele de identificare a mediului
- 5. Considerarea optiunilor potentiale de
integrare a - cerintelor si a specificatiilor în standard.
19- Abordarea în standarde a problemelor de mediu mai
include - 1. Interactiunea dintre industrie si mediu
(intrari/ iesiri), cum - ar fi consumul de energie, consumul de resurse,
apa, solul, - produsele, emisiile în aer, emisiile în apa,
deseurile - 2. Consecintele asupra mediului si impactul, de
exemplu - distrugerea resurselor (sau epuizarea),
distrugerea ozonului - stratosferic, formarea smogului, eutroficarea,
schimbarea - climei (încalzirea globala), pierderea
biodiversitatii, acidifierea, - poluarea aerului, apei si solului,
ecotoxicitatea, folosirea - inadecvatã a solului.
20ISO GUIDE 64 2008 Guide for addressing
environmental issues in product standards CEN
GUIDE 4 2008 Guide for addressing environmental
issues in product standards
21Lista de control privind problemele mediului
inconjuratorconform CEN Guide 4
22CICLUL DE VIATA AL UNUI PRODUS
23Stagiile diferite ale ciclului de viata
reprezentate in Lista de control privind
problemele mediului inconjurator conform CEN
Guide 4
Stagiul ciclului de viata Stagiul ciclului de viata Stagiul ciclului de viata Stagiul ciclului de viata Stagiul ciclului de viata Stagiul ciclului de viata Stagiul ciclului de viata Stagiul ciclului de viata Stagiul ciclului de viata Stagiul ciclului de viata Toate stagiile
Achizitie Achizitie Productie Productie Utilizare Utilizare Utilizare Reutilizare Reutilizare Reutilizare Toate stagiile
Semifabricate si energie Subansamble prefabricate si componente Executie Ambalare Utilizare Intretinere si reparare Folosirea unor produse aditionale Reutilizare/ materiale si energie recuperabila Incinerare fara recuperare de energie Depozitare Transport
Sub clauza
24- Va multumesc pentru atentia acordata!