BDA cu stafilococi si ECP. Campilobacterioza. Infectia rotavirala. Dismicrobism intestinal

1
BDA cu stafilococi si ECP. Campilobacterioza.
Infectia rotavirala.Dismicrobism intestinal

• USMF Nicolae Testemitanu
• Catedra Boli infectioase, Facultatea Educatie
  Continua în Medicina si Farmacie
• Galina Rusu conferentiar universitar, dm, medic
  infectionist, categorie superioara, Om Emerit
• Tatiana Alexeev conferentiar universitar , dm ,
  medic infectionist, categorie superioara

2
Sursa de infectie

• Bolnavul (cu infectie stafilococica cutanata)
• Purtatori de stafilococi patogeni
• Animalele (bovine mastita vacilor)

3
Calea de transmitere

• Directa (fecal oral prin produse infectate)
• Indirecta (prin obiecte contaminate)

4
Receptivitatea

• Enterocolite staf. copii 3 6 luni
• Toxiinfectii alimentare prescolari si scolari

5
Forme clinice

• Toxiinfectii alimentare cu stafilococi
• Enterocolite stafilococice
• a) primare
• b) secundare
• - s-m al septicemiei stafilococice
• - dismicrobism intestinal

6
Diagnosticul BDA cu stafilococi

• Antecedente personale
• Date clinice obiective
• Date epidemioligice
• Examen bacteriologic la stafilococi(coproculturi,
  vomismente,hemoculturi, material patologic din
  focarele secundare)
• Examen serologic(R. de aglutinare)

7
CLASIFICAREA FAMILIEI ENTEROBACTERIACEAE (dupa
Bergey,1984)

• Genul
• Escherihia
• Shigella
• Salmonella
• Citrobacter
• Klebsiella
• Enterobacter
• Erwinia
• Serratia
• Hafnia
• Edwardsiella
• Proteus
• Providencia
• Morganella
• Iersinia
• Alte genuri

8
Infectiile intestinale provocate de
enterobactorii conditionat patogene

• Apar la copii mari la infectarea în masa cu
  alimente contaminate, la care au însemnatate nu
  numai microbii vii, dar si produsele lor toxice.
• La nou-nascuti si sugari are însemnatate si
  contactul habitual, nu este exclusa infectia
  aerogena si parenterala. Principalii agenti
  patogeni sunt Klebsiella, Proteus.
• Klebsieloza
• Definitie. Maladie infectioasa raspândita la
  nou-nascuti si copiii mici, determinata de
  Klebsiella si caracterizata prin diaree acuta,
  maladii bronho-pulmonare, renale etc.

9
Etiologie

• Agentul cauzal Klebsiella, familia
  Enterobacteriaceae, studiata prima data de
  savantul bacteriolog german Klebs E.
• Trei tipuri
• K. pneumoniae
• K.rhinoscleromatis
• K.ozenae
• Se cunosc 11 antigene O-somatice si 80 antigene
• Klebsiella este rezistenta la antibiotice,
  dezinfectante, temperaturi joase, supravietuesc
  si se multiplica în frigorifere

10
Epidemiologie

• Sursa de infectie
• Omul bolnav
• Purtatorul
• Transmiterea
• Fecal-orala
• Contact direct si indirect
• Aeriana
• Receptivitatea
• Nou-nascuti
• Copiii mici

11

• Sezonalitate nu se înregistreaza
• Forme de raspândire
• Cazuri sporadice
• Îmbolnaviri în grup
• Cazuri nozocomiale

12
Patogenie

• O parte din tulpinile Klebsiella produc o
  enterotoxina puternica, care determina afectiuni
  de multiple organe, sindromul de coagulare
  intravascular diseminata.
• Factori predispozanti pentru
  declansarea Klebsielozei prematuritatea,
  hiponutritia, malformatiile congenitale,
  imunosupresia, IRA repetate.

13
KlebsielozaTablou clinic

• Pneumonia cu K. Pneumoniae
• (K1, K2, K9)
• Boala diareica acuta cu Klebsiella
• Septicemie cu Klebsiella

14
Klebsieloza Diagnostic

• Date epidemiologice
• Date clinice
• Examenul bacteriologic
• Examenul serologic- RA cu autoculturi
• Diagnostic diferential cu dismicrobismul
  intestinal

15
Campilobacterioza (C.jejuni si C.coli)

• Se manifesta clinic prin
• Gastroenterite sau enterocolite acute
• Septicemii sau afectiuni
  extraintestinale(exceptional)

16
Sursa de infectie

• Animale domestice si salbatice(pasari, rozatoare,
  pisici etc.)
• Omul bolnav
• Purtatorul sanatos

17
Modul de transmitere

• Fecal-oral (calea directa)
• Prin obiecte contaminate (calea indirecta)

18
Receptivitatea este generala

• Mai frecvent copiii de la 3 luni 2ani (70)
• Incidenta sporita vara si toamna
• Caracter sporadic, foarte rar epidemic

19
Patogenie

• Poarta de intrare tubul digestiv
• Invazia mucoasei intestinale cu campilobacterii
  (diaree invaziva)
• Histopatologic
• Enterocolita exudativa, edematoasa, necroze,
  ulceratii (colita ulceroasa)
• Bacteriemie exceptional

20
Tablou clinic

• Perioadele
  bolii
• De incubatie 2-5-10 zile
• Prodromala 1-2 zile (febra, frisoane, cefalee,
  mialgii, artralgii)
• De stare 2-10 zile (febra 39- 40 , dureri
  abdominale, voma, scaune frecvente apoase cu
  mucus si sînge, semne de deshidratare mai
  frecvent la sugari)
• De convalescenta persista periodic dureri in
  abdomen si astenie moderata

21
Particularitati clinice la copii mai mari de 2 ani

• Boala frecvent evolueaza sub forma de
  toxiinfectie alimentara cu
• tulburari hemodinamice
• dureri abdominale, preponderent în zona iliaca
  dreapta
• scaune cu caracter enteritic, mai rar
  enterocolitic

22
Evolutie si criterii de gravitate

• Usoara
• Medie
• Grava
• Gradul manifestarilor intestinale (scaune
  frecvente cu mucus si sînge)
• Prezenta simptomelor extraintestinale
  (hepatita,pancreatita, exantem etc.)

23
Durata bolii

• Mai frecvent pâna la 7 zile
• Sunt posibile forme persistente, recidivante
  cronice.
• Complicatii
• Artrita reactiva
• Meningita,meningoencefalita
• Invaginatia intestinala
• Apendicita acuta, peritonita

24
Diagnostic confirmat

• izolarea campilobacteriilor din coprocultura.
• reactia de hemaglutinare indirecta se utilizeaza
  mai rar.

25
Diagnosticul diferential

• Apendicita acuta
• Invaginatia intestinala
• Shigelloza
• Boala Crohn
• Colita ulceroasa nespecifica

26
Principii de tratament

• Dieta
• Reechilibrarea hidroelectrolitica
• In forme grave - antibiotice (cloramfenicol,
  ampicilina, cefalosporine etc.) cu corectia
  conform antibiogramei
• Tratament simptomatic si patogenic la necesitate.

27
Prognosticul

• In formele usoare si medii prognostic favorabil
• In forme grave cu afectare poliorganica
  prognostic rezervat.

28
Infectia rotavirala (IRV)

• incidenIta IRV 12,0 -71,0 din GEA spitalizate
  în lume
• In SUA 3 mln cazuri (67 mii spit.-100 decese)
• - Suedia 40 din cazuri de BDA
• - Finlanda 54
• - Republica Moldova (1989-1998) 22,8-35,3

29
Morbiditatea prin IRV în RM aa. 2006-2009
(cazuri/100000 populatie)
30
Etiologie IRV

• RV familia Reoviride prima data studiata în
  anul 1973
• - 4 antigene
• - 5 grupeA, B, C, D, E
• Contine ARN

31
EPIDEMIOLOGIA ( IRV)

• Sursa de infectie
• bolnavii
• purtatorii de virus

32

• Contaminarea
• contact direct sau indirect
• aerogen (prin picaturi) mai rar
• Receptivitatea este generala dar mai frecvent
  copiii 6 luni-36 luni

33
Forme de raspândire

• Izbucniri epidemice in colectivitati
• Cazuri sporadice pe parcursul anului
• Cazuri nozocomiale
• Sezonalitatea
• Incidenta maxima în lunile reci ale anului
  diaree de iarna
• Imunitatea poctinfectioasa
• - umorala prin IgM si IgG si IgA
• - secretorie

34
PATOGENIA IRV
35
IRV TABLOUL CLINIC

• Incubatia 1-5 zile
• Debutul acut febra, vome, diaree
• Febra (37,50C, 39-400C 3-4 zile)
• Vome repetate
• Diaree apoasa abundenta (10-15-20 ori zi)
• Deshidratare moderata sau severa
• Semne respiratorii usoare în primele 2-3 zile

36
Caracterul scaunelor

• Apos
• Spumos
• Nedigerat
• Culoare galben aurie uneori albicioase
  (choleriforme), fara incluziuni patologice
• Evolutia IRV- benigna, ciclica
• febra 3-4 zile
• scaunul se normalizeaza în 5-7 zile

37
IRV- DIAGNOSTIC

• Date clinice
• Date epidemiologice
• Investigatii specifice
• Virusologice
• Serologice

38
Investigatii specifice

• Virusologice
• Serologice
• RHAI
• RIE
• RCOA
• Rotatest
• R.latex aglutinare
• Obligator bolnavii sunt investigati bacteriologic
  (coprocultura)

• Depistarea antigenului rotaviral

39
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

• Esherihioze cu ECEP
• Salmoneloze
• Shigeloze
• Holera
• Diareea enterovirala
• Diareea adenovirala
• Diareea cu stafilococi
• Boli chirurgicale (apendicita, invaginatia
  intestinala si altele)
• Pancreatita acuta

40
Tratamentul IRV

• Reechilibrarea hidroelectrolitica
• Alimentatie corecta
• Enzimoterapia
• Enterosorbenti
• Eubiotice
• Preparate antivirale (Cicloferon) in cazuri
  severe la copii mai mari de 4 ani

41
Profilaxia IRV

• Specifica - vaccinarea antirotavirala
• Nespecifica.

42
DISMICROBISMUL INTESTINAL

• Notiune pur microbiologica
• Definitie. Dereglarea echilibrului dinamic în
  calitatea si cantitatea autoflorei normale
  intestinale cu consecinte patologice

43
MICROFLORA INTESTINALA NORMALA

• Grupul I flora rezidentara (permanenta,
  indigena), constituita din specii strict
  anaerobe. Bifidumbacterium si Bacteriodes
  108-1011 pe 1g de fecalii
• Grupul II flora obligatorie de asociatie -
  E.Coli 2-4108, Enterococcus 105-106,
  Lactobacterii facultativ anaerobe 105-108,
  Clostridium 104-105 , (concomitenta florii
  rezidentare)

44

• Grupul III flora tranzitorie, de origine
  exogena, 0-103 (specii de micr. conditionat
  patogene, (familia Enterobacteriacea)
  pseudomonas, Stafilococcus, Candida si alte)

45
ROLUL MICROFLOREI NORMALE INTESTINALE

• Imunostimulare (sinteza a IgAs)
• Stimulare si sinteza, realizare a mecanismelor de
  rezistensa nespecifica (fagocitoza lizozimul,
  complementul si a.)
• Metabolica (enzimatica, vitaminsintetizanta- B1,
  B6, K antianemica, antirahitica, antitoxica,
  antialergica, metabolismul colesterolului,
  pigmentilor si acizilor biliari)
• Digestie (fermentativa si reglare absorbtiei)
• Morfocinetica motorica
• Protectie
• Contribue la circulatia ? ficat intestin a
  substantelor biologic active

46
CAUZELE DISMICROBISMULUI INTESTINAL

• Maladii infectioase
• Antibioterapie în abuz
• Boli digestive neinfectioase
• Constipatii
• Imunitate compromisa si imunodeficienta
• Preparate hormonale si imunodepresante (abuz)
• Alimentatie artificiala
• Radioterapie si a.

47
FACTORII DECLANSATORI

• Alimentari alimentatia artificiala precoce,
  supra alimentarea
• Maladii gastrointestinale neinfectioase si
  infectioase
• Supraîncalzirea copilului

48
Forme clinice

• Dismicrobism intestinal compensat (70-80)
• Dismicrobism intestinal subcompensat (15-20)
• Dismicrobism intestinal decompensat (5-10)

49
FORME CLINICE ALE DISMICROBISMULUI
INTESTINAL

• Tipice
• Enterita
• Enterocolita
• Colita
• Atipice
• Colita spastica (constipatii)
• Latenta (subclinica)

50
FORME CLINICE ALE DISMICROBISMULUI
INTESTINALConform severetatii

• Usoare Medii
  Severe
• Criterii de gravitate
• GENERALE
• (toxicoza, deshidratare pronuntata sau severa,
  anemie, denutritie)
• LOCALE
• (dureri abdominale, frecventa si caracterul
  scaunelor, prolaps rectal, pareza intestinala,
  constipatii intense)

51
FORME CLINICE ALE DISMICROBISMULUI
INTESTINALEvolutie

• Acuta (pâna la 30 zile)
• 2. Trenanta (pâna la 4 luni)
• Cu manifestari clinice
• continua
• recidivanta
• fara manifestari clinice

• 3. Cronica
• (mai mult de 4 luni)
• Cu manifestari clinice
• continua
• Recidivanta
• Fara manifestari clinice

52
Diagnostic

• Date anamnestice
• Tablou clinic si evolutia bolii
• Analiza bacteriologica (coprocultura) desfasurata
  a microflorei bacteriene intestinale

53
Tratamentul dismicrobismului intestinal

• Scopul
• Restabilirea microflorei intestinale
• Recuperarea functionala a intestinului
• Corectia reactivitatii organismului

54
Tratamentul medicamentos

• Etapa I- blocarea florei conditionat patogene
• administrarea bacteriofagului specific
• terapia antibacteriana (5-7 zile) în
  dismicrobismului intestinal decompensat
• Etapa II restabilirea florei normale
• biopreparate
• fermenti
• regimul dietetic
• produse vegetale
• enterosorbenti
• vitaminoterapia
• fitoterapia
• terapia imunomodulatoare
• tratament local