Curs 10 (28.04.2015) - PowerPoint PPT Presentation

Loading...

PPT – Curs 10 (28.04.2015) PowerPoint presentation | free to download - id: 7bf614-MmJjN



Loading


The Adobe Flash plugin is needed to view this content

Get the plugin now

View by Category
About This Presentation
Title:

Curs 10 (28.04.2015)

Description:

Dragi-mi erau tata i mama, fra ii i surorile, i b ie ii satului, tovar ii mei din copil rie, cu care, n zile geroase de iarn , ... – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:4
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 26
Provided by: Rodi95
Learn more at: http://www.unibuc.ro
Category:
Tags: about | curs | ratan | tata

less

Write a Comment
User Comments (0)
Transcript and Presenter's Notes

Title: Curs 10 (28.04.2015)


1
Curs 10 (28.04.2015)
  • Modele literare si optiuni lingvistice

2
  • 1. Dezvoltarea prozei narative în secolul al
    XIX-lea
  •  
  • - oralitate. limbaj popular (povestire,
    scrisoare)
  • - limbajul stiintific al fiziologiilor
  • - argou (G. Baronzi, Misterele Bucurestilor,
    1862)
  • - amestec de registre
  • - ironie, stil indirect liber
  • - timpurile narative
  • - limbaj artificial (tradus)
  • - proza poetica
  • - proza eseistica, stilul savant (Odobescu)

3
  • Coconi?a Dragana am zis ca are de zestre ?i
    suflete de ?igani, ?i fiecare are câte un nume,
    doua, deosebite, peste acelea ce i le-a dat alde
    cumatrul. Pe biata baba Stanca o cheama cioroaica
    a batrâna pe Ioni?a baiatul îl cheama diavolul
    de buzat pe Mariu?a fata, împeli?ata pe Calin
    bucatarul, baraonul de râtan ?.c.l.
  • Aci sunt, coconi?a.
  • Uite, pâna nu s-o usca scuipatul sa fii aci,
    diavole, ca vai de pielea ta! Du-te curând, ia
    vin, o?et, untdelemn ?i piper ?i vino de pune
    masa.
  • Da-i sa ia ?i sare, coconi?a, ca n-am ce pune
    în solni?e.
  • Na, ?i nu mai casca gura... Uite, bata-l
    Dumnezeu, ca mai ?ade! ce stai, buzatule, ?i te
    ui?i la mine? Fa, împeli?ato! ce? î?i vine rau
    fara coarne? Dar lasa, Avesti?o, ca nu te las
    fara dânsele... Nu vezi c-a venit coconul? Mergi
    în casa, te?menito!
  • (Heliade)

4
  • Iaca ce-mi zicea el Fine! De vrei sa traie?ti
    bine ?i sa aibi ticna, sa te sile?ti a fi
    totdauna la mijloc de masa ?i la col? de ?ara,
    pentru ca e mai bine sa fii fruntea cozii decât
    coada frun?ii. ?ezi strâmb ?i graie?te drept. Nu
    baga mâna unde nu-?i fierbe oala, nici cauta cai
    mor?i sa le iei potcoavele, caci pentru behehe
    vei prapadi ?i pre mihoho.
  •  
  • punem aici capat marturisenii noastre, ramîind a
    ne arata restul pacatelor cînd bhrasbenios
    craSvaronr de al smtros-rucace pethusterat-purovia
    e... 
  • (C. Negruzzi)

5
  • Toata bucata e plina de o armonie muzicala ce
    suna a drâmba, dar mai cu seama farmecul aurit
    îmi place ?i-mi aduce aminte de minunatul
    compliment ce a facut odata un scriitor de la
    oarecare instan?a unei duduci din oarecare
    mahala, zicându-i ca-i frumoasa ca o otno?enie
    scrisa pe hârtie galan?ki.
  • (Alecsandri)

6
  • 2. Limbajul teatrului
  •  
  • PUNGESCU, co?car bucure?tean
  • BONDICI, co?car ie?ean
  • BONDICI ?i asta din pricina ta daca e?ti prost
    ?i la?i sa te prinda la car?i cu mâ?a-n sac?...
  • PUNGESCU Ce pisica-n sac, neneo? vina mea-i daca
    s-a gasitara alt cartofor mai ?eapan decât mine
    ?i m-a zaritara când am tras pa riga de desubtul
    car?ilor?
  • BONDICI În sfâr?it, ce-a fost s-a trecut... am
    scapat de-acolo acum ne ramâne sa ne pazim aici
    vro câtava vreme, pan ce s-o face lucru
    mu?ama...
  • (Alecsandri)

7
  • 3. Dezvoltarea poeziei în secolul al XIX-lea
  • Alexandrescu
  • Bolintineanu
  • Alecsandri
  • Macedonski

8
  • 4. Proza lui Creanga
  • - de comparat cu scrisul sau în alte contexte
  • - scriitor dialectal
  • - oralitatea populara
  • - umorul

9
  • Draga sora Elenu?a,
  • Ni s-a umplut sufletul de bucurie, aflînd ca e?ti
    sanatoasa ?i ca te ocupi cu gospodaria. Dorim sa
    fii sanatoasa ?i fericita, în unire cu cumna?elul
    nostru, so?ul ce ?i l-a dat D-zeu! Afla, draga,
    ca ?i noi suntem sanato?i din mila lui D-zeu! ?i
    tare a?i dori sa te vad ?i sa va vad. (1883)
  • Stimabile domnule Maiorescu,
  • La 21 a curentei, corpul institutorilor din Ia?i
    mi-a facut iara?i onoare a ma alege între cei
    trei..., dintre cari, precum ?ti?i, numai unul e
    destinat a lua parte ca membru în Consiliul
    general al instruc?iunii, dupa voin?a
    ministrului.
  • A?a fiind a se urma, ?i avînd încredere în mine
    ca în rîndul trecut sa nu fi adus vreo
    nemul?umire prin pacinica mea dormitare în sînul
    acestui consiliu, cutez a va ruga sa pune?i un
    cuvînt pe lînga cine se cuvine, pentru ca sa fiu
    numit membru ?i în rîndul acesta.

10
  • Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos
    curgatoare ?i limpede ca cristalul, în care se
    oglinde?te cu mâhnire Cetatea Neam?ului de atâtea
    veacuri! Dragi-mi erau tata ?i mama, fra?ii ?i
    surorile, ?i baie?ii satului, tovara?ii mei din
    copilarie, cu care, în zile geroase de iarna, ma
    desfatam pe ghea?a ?i la saniu?, iar vara, în
    zile frumoase de sarbatori, cântând ?i chiuind,
    cutreieram dumbravile ?i luncile umbroase,
    prundul cu ?tioalnele, ?arinile cu holdele,
    câmpul cu florile ?i mândrele dealuri, de dupa
    care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârsta a
    tinere?ii!

11
  • Numai decât popa, zise tata. Auzi, mai! Nu-l
    vezi ca-i o tigoare de baiat, cobait ?i lene?, de
    n-are pereche? Diminea?a, pâna-l scoli, î?i
    stupe?ti sufletul. Cum îl scoli, cere demâncare.
    Cât îi mic, prinde mu?te cu ceaslovul ?i toata
    ziulica bate prundurile dupa scaldat, în loc sa
    pasca cei cârlani ?i sa-mi dea ajutor la trebi,
    dupa cât îl ajuta puterea. Iarna, pe ghea?a ?i la
    saniu?. Tu, cu ?coala ta, l-ai deprins cu narav.
    Când s-a face mai mari?or, are sa înceapa a-i
    mirosi a catrin?a, ?i cu asta rânduiala n-am sa
    am folos de el niciodata.
  • Ce necaz pe capul meu! Preo?ii no?tri din sat
    n-au mai trepadat pe la Socola, ?i mila
    sfântului! nu-i încape cureaua de pânteco?i ce
    sunt. D-apoi calugarii, o adunatura de zamparagii
    dugli?i, din toata lumea, cuibari?i prin
    manastire, ce nu ajung? ?i eu sa în?ir atâtea
    ?coli în Humule?ti, la Bro?teni în crierii
    mun?ilor, în Neam?, la Falticeni, ?i acum la
    Socola, pentru a capata voie sa ma fac, ia,
    acolo, un popa prost, cu preoteasa ?i copii prea
    mult mi se cere!...

12
  • 5. I. L. Caragiale
  • - simt al limbii
  • - oralitate citadina
  • - clisee, compromiterea unor forme
  • - comic verbal

13
  • Atunci, o urâta ironie a soartei proclamarea
    rede?teptarii ?i emanciparii noastre politice a
    fost semnalul inaugurarii celei mai teribile ?i
    înjositoare tiranii - tirania vorbei. Iata cine
    ne-a stapânit o jumatate de veac cu ultima
    cruzime vorba, vorba umflata ?i seaca - legenda.
    Ea a avut, ca to?i tiranii clasici, garda ?i
    gâzi, curtizani, lingu?itori, bufoni ?i mul?ime
    aiurita. Vai de cel ce cuteza sa nu i se'nchine
    fara condi?ie! era huiduit de curtezani, scuipat
    de bufoni, biciuit, stigmatizat ?i executat în
    aplauzele mul?imii nenorocite de'nchinatori.

14
  • Cocoana Olio! ce spui, ?a?o? nu zici cinci ?...
    ba înca ?ase! (volubil) pe Raduleasca, pe
    Popeasca, pe Ioneasca, pe Otopeanca, pe
    Hurdubiloaia, pe Popeasca ailalta a lui Mache al
    popii Zamfirache, de-i mai zice ?i Ampotrofagu,
    ca a bagat spaima în maala! uite a?a umbla cu
    patacele ?i cu basamacu-n cap, când fu la
    alegeri, de-a spart capu lu' bietu Gu?a Bancu?a
    (cu volubilitate crescânda), fiinca nu vrea sa
    fie cu o?ii a?tia, de-a venitara la putere,
    fi-s-ar fi stârpit samân?a de liberali! auzi
    liberali! sa nenoroceasca o lume de se hranea...
  • Avocatul ?i ce salariu avea?i?
  • Cocoana Marea cu sarea! Avea ?i el o suta
    cinzeci de lei pe luna... ?i l-a suplimatara cu
    o suta cinzeci de lei a lui o sa se procopseasca
    statul! În ma?e sa le stea ai o suta cinzeci de
    franci! L-a suplimatara, ca l-a-nsemnat
    Ampotrofagu, suplima-le-ar Dumnezeu lumini?ile
    ochi?orilor din cap, s-ajung sa-i vaz orbe?i pe
    to?i, cu mânu?i?a întinsa pe strada Clemen?ii la
    col?ul lu' Butculescu! L-a supl...

15
  • Aia-i aia, care ?tii dumneata de câte ori am
    spus eu, ca o sa se-nfunde odata cu cheltuielile
    nebune?ti, care pot pentru ca sa zic ca nici o
    ?ara nu s-a mai întâmplat, pentru ca sa vie ?i sa
    zica la un moment nu mai am drept ca sa ma
    împrumut fara voia dumitale! care atunci
    însemneaza ca nu mai e?ti independenta nici la
    tine acasa, dupa ce ?i-ai varsat sângele ca sa
    ajungem pentru ca sa aiba fortifica?ii ?i sa po?i
    zice la un moment dat pâna aci! nu permit!

16
  • Profesorul (impacientat) Tu închide-?i râtul!...
    No!... vaz't-a?i numa ieri ?-alantaieri la
    paradie cum au fost cununate cu lauri ?i înalta
    aproba?iune dis?iplina aceea ?i aplica?iunea
    aceea, m' rog, pe carea au aratat-o ?colerii
    aceia?
  • Otopeanu Pai ?
  • Profesorul No!... vaz't-a?i numa ce iaste lucrul
    acela, m' rog, carele se cheama re?pectul
    datorin?ii (cu eleva?iune) carele este
    fundamântul acelui lucru, m' rog, carele se
    cheama adevaratul romagnism?... Ca-z eu ce va
    spun în toate zilele, magarilor! ?i va
    mu?truluiesc (foarte sentimental) cu aceea
    dragoste, cu acel devotamânt ca un adevarat
    parinte pântru copiii lui m' rog! ca sa scot ?i
    din voi, oameni... ?i voi (foarte mâhnit)
    n-asculta?i!
  • ?colarul Otopeanu (afectat de mâhnirea
    profesorului) 
  • Ba, ascultam, domnule!
  • Profesorul (schimbând tonul, foarte aspru)  Ba
    n-asculta?i, râtanilor! ca daca a?i fi ascultat,
    în atâta vreme, de patru ani, de când fac cu voi
    rota?iune, mi-ar fi succes ?i mie sa va scot o
    data la un defilir în paradie sa capat ?i eu
    aceea înalta aproba?iune, carea este ca o
    recompenza, m' rog.

17
  • 6. Momentul Eminescu
  • Îmbraca-te în doliu, frumoasa Bucovina, Cu cipru
    verde-ncinge antica fruntea ta C-acuma din
    pleiada-?i auroasa ?i senina Se stinse un
    luceafar, se stinse o lumina, Se stinse-o dalba
    stea!

18
  • Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de
    aur, Când a nop?ii întunerec înstelatul rege
    maur Lasa norii lui molateci înfoia?i în pat
    ceresc, Iara luna argintie, ca un palid dulce
    soare, Vraji aduce peste lume printr-a stelelor
    ninsoare, Când în straturi luminoase basmele
    copile cresc.

19
  • Mergi, tu, luntre-a vie?ii mele, pe-a visarii
    lucii valuri, Pâna unde-n ape sfinte se ridica
    mândre maluri, Cu dumbravi de laur verde ?i cu
    lunci de chiparos, Unde-n ramurile negre o
    cântare-n veci suspina, Unde sfin?ii se preîmbla
    în lungi haine de lumina, Unde-i moartea cu-aripi
    negre ?i cu chipul ei frumos.

20
  • Noi, ce din mila sfântului Umbra facem
    pamântului, Rugamu-ne-ndurarilor, Luceafarului
    marilor Asculta-a noastre plângeri, Regina peste
    îngeri, Din neguri te arata, Lumina dulce
    clara, O, maica prea curata ?i pururea
    fecioara,        Marie!

21
  • Se clatin visatorii copaci de chiparos Cu
    ramurile negre uitându-se în jos, Iar tei cu
    frunza lata, cu flori pân-în pamânt Spre
    marea-ntunecata se scutura de vânt.

22
  • O racla mare-i lumea. Stelele-s cuie Batute-n ea
    ?i soarele-i fereasta La temni?a vie?ii. Prin el
    trece Lumina frânta numai dintr-o lume Unde-n loc
    de aer e un aur, Topit ?i transparent,
    mirositor ?i cald. Câmpii albastre se întind, A
    cerurilor câmpuri potolind Vânata lor dulcea?a
    sub suflarea Acelui aer aurit.

23
  • Se bate miezul nop?ii în clopotul de-arama, ?i
    somnul, vame? vie?ii, nu vrea sa-mi ieie vama. Pe
    cai batute-adesea vrea mintea sa ma
    poarte, S-asaman între-olalta via?a ?i cu
    moarte Ci cumpana gândirii-mi ?i azi nu se mai
    schimba, Caci între amândoua sta neclintita
    limba.

24
  •             Momo?i,
  •     Scrisoarea de la 5 am primit-o în 7. Te rog
    sa-mi spui daca prime?ti regulat scrisorile mele,
    caci ?i mie îmi vine ideea sa le numerotez ca
    vestita femee din romanul francez. În scrisoarea
    de ieri, preocupat de gelozie, am uitat sa-?i zic
    ca tu e?ti Momo?i a mea - numai a mea, ca e?ti
    ginga?a ca un crin ?i alba ca ?i el, dar nu a?a
    de cuminte.
  •     Titus îmi propune sa-mi editez versurile ?i
    am ?i luat de la el volumul 1870-71 din
    "Convorbiri" unde stau "Venere ?i Madona" ?i
    "Epigonii". Vai Mu?i, ce gre?eli de ritm ?i rima,
    câte nonsensuri, ce cuvinte stranii! E oare cu
    putin?a a le mai corija, a face ceva din ele? Mai
    nu cred, dar în sfâr?it sa cercam.

25
  • Un nou program? va întreba cititorul, devenit
    neîncrezator prin pompoasele liste de fagaduinte
    si de vorbe mari, cîte au vazut pîn-acum lumina
    zilei. Într-adevar, nici noi nu sîntem tocmai
    bucurosi de-a alege, pentru o serie de principii
    sincer espuse, un nume care-a trebuit, de voie de
    nevoie, sa figureze în fruntea tuturor
    fagaduintelor cîte nu s-au tinut. (1880)
About PowerShow.com