Boala diareica acuta - PowerPoint PPT Presentation

About This Presentation
Title:

Boala diareica acuta

Description:

Title: SINDROMUL ACUT DE DESHIDRATARE (SAD) Author: NOVO Last modified by: Velea Created Date: 1/11/2006 3:59:07 PM Document presentation format – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:54
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 32
Provided by: novo52
Category:
Tags: acuta | boala | diareica | ehec

less

Transcript and Presenter's Notes

Title: Boala diareica acuta


1
Boala diareica acuta
2
Definitia
  • BDA se defineste ca fiind cresterea numarului de
    scaune si/sau scaderea consistentei acestora
  • BDA expresia clinica majora a tulburarii
    transportului apei si electrolitilor la nivelul
    tubuliui digestiv, inclusiv a proceselor de
    absorbtie si secretie a acestora.

3
Etiologia BDA este complexa
  • A. CAUZE DETERMINANTE
  • 1. Infectiile
  • enterale
  • bacteriene (Shigella, Salmonella, E.Coli,
    Stafilococ, Yersinia, v. Holeric, clostridium)
  • virale (enterovirusuri, adenovirusuri,
    rotavirusuri, coronavirusuri)
  • parazitare (amoebiaza, Lamblia intestinalis,
    ascaridiaza, Entamoeba histolitica)
  • parenterale (secundare) septicemii, infectii
    urinare, otita medie, pneumonii etc.
  • 2. Boli inflamatorii ale intestinului
    enterocolita necrotizanta a nou-nascutului,
    enterocolita pseudomembranoasa, colita
    ulcerativa, boala Crohn, boala Wipple
  • 3. Cauze anatomice (mecanice) fistule, status
    post gastrectomie, boala Hirschprung, sindrom de
    intestin scurt.

4
Etiologia (2)
  • 4. Bolile pancreasului si/sau ficatului
    mucoviscidoza, atrezia de cai biliare, hepatita
    cronica, ciroza hepatica,
  • 5. Cauze biochimice celiachia, deficit de
    dizaharidaze, acrodermatita enteropatica etc.
  • 6. Deficite imune deficit selectiv de IgA,
    hipogamaglobulinemia, hipoplazia timica
  • 7. Boli endocrine hipertiroidismul, boala
    Addison, hipoparatiroidism
  • 8. Greseli alimentare
  • cantitative (supra- sau subalimentatia)
  • calitative (dilutii incorecte de lapte, excese
    unilaterale, fructe cu proprietati laxative)
  • 9. Factori alergici alergia la proteinele
    laptelui de vaca, alergie la ovalbumina.
  • 9. Distrofia
  • 10. Iatrogena prin antibioterapie orala timp
    îndelungat (Ampicilina, Neomicina, Tetraciclina).
  • B. CAUZE FAVORIZANTE
  • 1. Deficiente de îngrijire si igiena
  • 2. Factori constitutionali diateze alergice,
    rahitism. vârsta mica etc.

5
Patogenia
  • este diferita în functie de etiologie.
  • În general în boala diareica acuta se produc
  • tulburarea digestiei alimentelor ceea ce duce la
    modificarea compozitiei chimului si a pH-ului
    intestinal
  • alterarea functiei pompei de Na/K ce antreneaza
  • perturbarea mecanismelor de secretie si absorbtie
    intestinala,
  • cresterea peristaltismului intestinal, favorizând
    eliminarea unor scaune cu volum mare de apa, care
    prin continutul în resturi de substante nutritive
    constituie un mediu favorabil înmultirii
    germenilor patogeni

6
Mecanisme patogenice
  • În diareea acuta de cauza infectioasa agentul
    patogen depaseste si înfrânge mecanismele de
    aparare ale organismului antrenând unul din
    urmatoarele mecanisme patogenice
  • - mecanismul enteroinvaziv
  • Consecutiv infectiei, germenul prolifereaza în
    lumenul intestinal, adera de mucoasa intestinala
    (cu ajutorul pililor sau fimbriilor) si apoi
    invadeaza mucoasa intestinala.
  • Odata invadata mucoasa enterocitul recurge la
    endocitoza si înglobeaza germenul.
  • În etapa urmatoare are loc multiplicarea
    germenului cu aparitia unei inflamatii acute a
    mucoasei intestinale caracterizata prin
    hiperemie, edem, ulceratie si exudat
    intraluminal.
  • Acest model este caracteristic pentru Shigella,
    unele tulpini de E.Coli si Salmonella.
  • - mecanismul toxigen.
  • Germenul fixat de mucoasa intestinala prin
    intermediul pililor elibereaza una sau mai multe
    enterotoxine care se leaga de suprafata
    glicolipidica a receptorului enterocitar
    specific, favorizând (prin mecanisme enzimatice
    multiple) o secretie activa si abundenta de apa
    si electroliti (Na si Cl) în lumenul intestinal.
  • Apare o diaree secretorie grava care se complica
    rapid cu un sindrom acut de deshidratare.

7
Mecanisme patogenice
  • - mecanismul citotoxic
  • este caracteristic pentru Shigella care secreta
    citotoxina Shiga, un puternic inhibitor al
    sintezei de proteine cu actiune neurotoxica
    (explicând convulsiile de la debut) si o actiune
    secretogena.
  • Acelasi model de diaree apare si dupa tratamente
    îndelungate cu antibiotice pe cale orala ce
    conduc la colonizarea intestinului cu Clostridium
    difficile care induce diaree prin mecanism
    citotoxic.
  • - mecanismul diareei parazitare
  • Este partial cunoscut.
  • Se pare ca se produce o "bariera mecanica" ce
    împiedica absorbtia si accelereaza turnover-ul.
  • În plus parazitii elibereaza exotoxine care
    altereaza motilitatea intestinala.

8
Tabloul clinic
  • Debutul poate fi
  • lent, precedat de
  • anorexie,
  • agitatie,
  • stagnare ponderala, sau
  • brusc, în plina stare de sanatate, prin
  • scaune diareice, frecvente, lichide sau de
    consistenta modificata elemente patologice
    (mucus, puroi, sânge)

9
Tabloul clinic
  • Perioada de stare.
  • Simptomatologia clinica poate fi grupata în
  • a. Sindromul digestiv caracterizat prin
  • scaune diareice (6-8/zi, muco-grunjoase, verzui
    sau maronii, adesea cu halou apos, emise în jet),
    urât mirositoare (miros acid când predomina
    procesul de fermentatie sau miros putrid când
    predomina procesul de putrefactie)
  • varsaturile, nu sunt obligatorii, pot preceda sau
    însoti celelalte simptome de boala, legate sau nu
    de alimentatie, de regula sunt emise în jet,
  • colici abdominale (la sugar se manifesta prin
    tipat),
  • meteorism abdominal,
  • Tenesme asociate sau nu cu prolapsul de mucoasa
    anala, apar de regula in diarei produse de
    bacterii enteropatogene
  • Eritemul fesier este prezent in diareile
    sugarului care evolueaza cu un numar mare de
    scaune acide (pH 5,5) si care indica asocierea
    la procesul patologic a malabsorbtiei
    dizaharidelor !

10
Tabloul clinic
  • Perioada de stare.
  • b. afectarea starii generale
  • scaderea apetitului.
  • starea generala poate fi influentata în rau (în
    formele medii sau severe de boala), aspectul
    bolnavului putând fi mai mult sau mai putin
    suferind.
  • febra nu este obligatorie, dar atunci când se
    întâlneste înca de la debut poate fi consecinta
    unui sindrom acut de deshidratare.
  • tulburari neuro-vegetative paloare, transpiratii
  • Convulsiile apar în mod obisnut la debutul
    dizenteriei si mai rar la debutul diarei
    provocate de Salmonella.
  • Infectii acute de cai respiratorii concomitente
    apar la debutul BDA provocate de rotavirus si de
    Shigella.

11
MANIFESTARI CLINICE ALE GASTROENTERITELOR
INFECTIOASE
Manifestari clinice Localizarea infectiei Localizarea infectiei
Manifestari clinice Intestin subtire Intestin gros Intestin subtire Intestin gros
Agenti patogeni Vibrionul holeric E. coli (ETEC, EPEC) Rotavirus, Virus Norwalk, Giardia Shigella, E. coli (EIEC, EHLC) Entamoeba histolytica
Localizarea durerii Zona mijlocie a abdomenului Abdomenul inferior, rect
Volumul scaunului Mare Mic
Tipul scaunului Apos Mucos
Sânge în scaun Rar Obisnuit
Leucocite în scaun Rar Obisnuit (cu exceptia amoebiazei)
Rectocolonoscopia Normal Mucoasa friabila cu aspect hemoragic
12
Diagnostic de laborator.
  • Diagnosticul etiologic al diareei infectioase
    este obtinut in principal prin studiul
    specimenului fecal, folosind
  • culturi bacteriologice,
  • culturi virale sau
  • examinarea directa cu microscopul electronic a
    particulelor virale si identificarea antigenelor
    agentului patogen (virusuri, bacterii, paraziti
    sau toxine).

13
Criteriile pe baza carora se ia decizia pentru
efectuarea examenului bacteriologic al scaunului
într-un caz de diaree acuta.
Scaune diareice

Prezenta de sânge in scaun (microscopic sau ocult)
pozitiv
negativ
Rotazyme
  • Culturi pentru bacterii
  • Cercetarea prin tehnici
  • adecvate a amoebelor

negativ
PMN prezente în scaun
14
  • Examenul coproparazitologic se poate efectua în
    mod uzual tot din specimenul de scaun, în
    laboratoarele clasice".
  • Identificarea rotavirusurilor
  • microscopia cu imunofluoroscenta sau
  • testul ELISA (kitul Rotazyme), care însa poate da
    rezultate fals pozitive sau fals negative
  • Coprocitograma
  • tehnica uzuala care stabileste un diagnostic
    prezumptiv în diareea infectioasa ca urmare a
    examenului microscopic al scaunului.
  • Specimenul de scaun în cantitate mica este întins
    pe lama si colorat cu doua picaturi de albastru
    de metilen (se poate examina aceeasi lama înainte
    de colorare pentru protozoare si alti paraziti).
    Se vor observa si leucocitele PMN si
    eritrocitele.
  • Diferentierea între dizenterie si colita
    ulcerativa.
  • Doua aspecte diferentiaza dizenteria de un atac
    acut de colita idiopatica ulcerativa
  • coproculturi pozitive pentru germeni patogeni si
  • evolutia autolimitata fara recadere.

15
Diagnosticul diferential
  • Înca de la debut este necesar diagnosticul
    diferential între diferitele forme etiologice
    (virale, bacteriene, parazitare, parenterale) dar
    si cu falsele diarei (diareea postprandiala,
    diareea prin greseli alimentare, diareea
    tranzitorie a nou-nascutului).
  • Evolutia
  • În formelor usoare si medii, în absenta
    complicatiilor si în urma tratamentului corect
    instituit evolutia este favorabila cu vindecare
    în 7 zile.

16
Tratamentul
  • Urmareste reechilibrarea hidroelectrolitica si
    administrarea unei terapii antiinfectioase atunci
    când este cazul.
  • a. Tratamentul dietetic
  • are ca obiectiv un repaus digestiv de scurta
    durata, dar suficient pentru refacerea
    enterocitului.
  • Se administreaza concomitent cu medicatia
    antidiareica, având o durata de 5-7 zile,
    interval în care boala se vindeca în majoritatea
    cazurilor.
  • Importanta dietei este majora în tratamentul unei
    diarei acute la sugar si copil mic, deoarece în
    absenta ei nu se poate obtine vindecarea, chiar
    în conditiile unei medicatii antidiareice
    corecte.
  • Dieta se instituie cât mai repede, utilizând
    calea orala si parcurge urmatoarele etape

17
Dieta (pauza) hidrica
  • are ca scop punerea tubului digestiv în repaus,
    de a împiedica hiperperistaltismul si de a
    corecta deficitul hidroelectrolitic.
  • durata este de 12-24 ore,
  • consta din suprimarea temporara a alimentatiei,
    care este înlocuita cu
  • Gesol (NaCl 3,5g NaHCO3 2,5 g KCl 1,5g Glucoza
    20g) ce se suspenda într-un litru de ceai (de
    menta sau musetel) sau apa fiarta si racita.
  • ceai glucozat 5,
  • amestec de 2/3 glucoza 5 1/3 ser fiziologic.
  • Cantitatea administrata este adaptata vârstei
    sugarului, dar se poate da si la "cerere" daca
    pacientul are senzatie de sete sau este în
    iminenta de deshidratare.
  • în formele usoare si medii de deshidratare 180
    200 ml / kg / zi în 6-10 mese / zi, pentru a
    asigura ratia de întretinere si pierderile,
  • în formele severe rehidratarea se face pe cale
    parenterala prin p.e.v.

18
Dieta de tranzitie
  • scop absorbtia toxinelor, diminuarea
    peristaltismului si a iritatiei mucoasei
    intestinale, aport de apa si saruri minerale
  • urmeaza dupa dieta hidrica având o durata de
    12-24 ore
  • consta în administrarea unor alimente bogate în
    celuloza cu fibre fine (pectine), cu o valoare
    calorica redusa, motiv pentru care se completeaza
    cu 5 glucoza.
  • alimentele utilizate sunt
  • decoct de orez 3 în primele 2 luni de viata si
    5 dupa 2 luni,
  • mucilagiu de orez 3 în primele 4 luni si 5 dupa
    vârsta de 4 luni,
  • supa de morcovi 30-50 (exceptie prima luna de
    viata),
  • cantitatea este de 150 180 ml / kg / zi, în
    functie de vârsta

19
Realimentarea
  • urmareste reintroducerea în alimentatie a tuturor
    principiilor nutritive necesare pentru a asigura
    cresterea si dezvoltarea normala a sugarului.
  • Principiile realimentarii trebuie respectate
    pentru a nu se depasi toleranta digestiva
  • introducerea laptelui se va face progresiv cu
    cresterea cantitatii de lapte de maxim 20-30
    ml/masa/zi, pâna se ajumge la 200 ml/masa
    laptele folosit va fi cel utilizat anterior
    îmbolnavirii
  • la sugarul cu vârsta peste 4 luni se vor
    introduce progresiv mesele de diversificare (supa
    si pireul de legume, masa de fructe si fainosul
    în lapte)
  • durata realimentarii nu trebuie sa depaseasca 4-5
    zile, aceasta fiind încheiata la 7-8 zile de la
    începerea terapiei dietetice.
  • La sugarii cu vârsta mai mare de 6-7 luni
    realimentarea se poate face si cu preparate de
    lapte dietetic la care se asociaza fainos în apa
    (orez, gris), brânza de vaci, carne mixata, supa
    de zarzavat.

20
b. Tratamentul medicamentos etiologic
  • În diareile de cauza parenterala este necesar
    tratamentul afectiunii care a generat aparitia
    bolii diareice. Acesta va fi orientat în functie
    de etiologie, contextul epidemiologic si starea
    clinica.
  • În BDA usoare este suficient un dezinfectant
    intestinal Saprosan 10 mg/kg corp/zi timp de 5
    zile sau o argila terapeutica de tip Smecta (1
    plic/an de vârsta /zi) care fixeaza gazele
    digestive, reduce hipersensibilitatea intestinala
    si normalizeaza tranzitul intestinal.
  • În BDA de gravitate medie, la care se
    suspicioneaza o etiologie infectioasa, se
    administreaza un chimioterapic Furazolidon 5-8
    mg/kg corp/zi timp de 5 zile si mai rar, în
    cazurile în care starea clinica este alterata,
    Acid nalidixic 50 mg/kg corp/zi.
  • În formele grave, se administreaza în functie de
    etiologie Acid nalidixic per os si Ampicilina
    parenteral sau Cloramfenicol 30-50 mg/kg corp/zi
    per os.

21
Tratamentul medicamentos
Etiologic Antibioticul recomandat informele simptomatice de boala
Shigella Ampicilina 50-100 mg/kg/zi divizata în 4 prize la 6 ore p.o. - 5 zile TMP-SMX - 10 mg/kg/zi TMP si 50 mg/kg/zi SMX 5 zile p.o.
Clostridium difficile Metronidazol 20 mg/kg/zi (maxim 1500 mg) divizat în 3 prize la 8 orc timp de 7-10 zile p.o. Vancomicina 20 mg/kg/zi (maxim 500 mg divizata în 4 prize la 6 ore timp de 7-10 zile, p.o.)
Diareea calatorilor (EPEC, EAggECsi DAEC la sugari EIEC) Ciprofloxacin 30 mg/kg/zi divizat în 2 prize la 12 ore, 3 zile, p.o. TMP-SMX ca la Shigella
Febra tifoida Cloramfenicol 40 mg/kg/zi divizat în 4 prize i.v. sau p.o. timp de 14 zile
Holera Tetraciclina 40 ing/kg/zi divizata în 4 prize la 6 ore (maxim 4 g/zi) timp de 2 zile
Salmonella (cazuri atipice) Ampicilina 50-100 mg/kg/zi divizata în 4 prize timp de 10-14 zile p.o. sau i.v. TMP-SMX - 8 mg/kg/zi TMP si 40 mg/kg/zi SMX, divizat în 2 prize la 12 ore timp de 14 zile
Amebiaza Metronidazol 30 mg/kg/zi divizata în 3 prize la 2 ore timp de 10 zile p.o.
Giardiaza Metronidazol 10-20 mg/kg/zi divizata în 3 prize la 8 ore timp de 5 zile p.o.
Campylobacter Eritromicina 40 mg/kg/zi (maxim 1 g /zi în 4 prize la 6 ore timp de 7 zile p.o.)
Yersinia Ruoroquinolone, TMP-SMX, Cloramfenicol
Aeromonas TMP-SMX, cefalosporina de generatia a III- a
Vibrionii specifici nonholerici Tetracicline
EPEC E. coli enteropatogen DAEC E. coli difuz
aderent EIEC E. coli enteroinvaziv EHEC E.
coli enterohemoragic ETEC E. coli
enterotoxigen EAggEC E. coli enteroagregant.
22
  • c. Tratamentul patogenic presupune administrarea
    de medicamente
  • care amelioreaza motilitatea intestinala
    Kaolin-pectin, atropina
  • adsorbante Smecta 1 plic/an de vârsta /zi care
    realizeaza o citoptrotectie digestiva pe tot
    tractul digestiv
  • ameliorarea microflorei intestinale cu preparate
    de tipul Enterolactil, Bactisubtil.
  • d. Tratamentul simptomatic si roborant.
  • antitermice
  • Aspirina 30-50 mg / kg corp/zi,
  • Paracetamol 40-80 mg / doza-la sugar, 10-15 mg /
    kg corp la fiecare 4 ore (la copilul peste 1 an),
  • sedative (Fenobarbital 3-5 mg / kg corp / zi),
  • vitamine.

23
  • SINDROMUL DUREROS ABDOMINAL RECURENT

24
Definitie
  • Durerea abdominala recurenta este caracterizata
    prin cel putin 3 episoade dureroase, aparute
    într-un interval de 3 luni.
  • Sindromul dureros abdominal cronic este frecvent
    la copii, reprezentând 10 din consultatiile
    acordate prescolarilor si scolarilor.
  • La copii sub 2 ani, acest simptom este frecvent
    asociat cu o cauza organica, dar, în situatia
    copiilor mai mari, cauza organica apare doar în
    10 din cazuri.

25
Etiopatogenie
  • Nu a fost descris înca un mecanism fiziopatologic
    clar al sindromului dureros abdominal recurent la
    copil.

26
Forme clinice
  • Durerea abdominala recurenta de cauza functionata
  • reprezinta aproximativ 90 din cazurile de dureri
    abdominale cronice la copil.
  • durere a carei cauza specifica structurala,
    infectioasa, inflamatorie sau biochimica nu a
    putut fi determinata prin mijloacele de
    investigare.
  • Vârsta mai frecvent afectata este între 8-15
    ani.
  • Sub 2 ani, durerea este mai frecvent de natura
    organica.
  • Acesti copii au un comportament psihologic
    particular (sunt descrisi ca neadaptati, în
    comparatie cu ceilalti la scoala sunt fie foarte
    capabili, fie cu probleme de scolarizare). Ei
    sunt timizi, anxiosi sau agitati.

27
Cauze de dureri abdominale functionale
  • Colicile sugarului apar în primele 3 luni de
    viata, ca repetate crize de plâns si agitatie,
    determinate probabil de dureri abdominale
    recurente.
  • Debut brusc, dupa fiecare masa, în fiecare zi,
    fara sa antreneze modificarea starii generale a
    sugarului. sunt agravate de utilizarea unor
    preparate de lapte praf cu continut crescut în
    lactoza,
  • Sunt însotite de meteorism abdominal si se
    calmeaza dupa emisia de scaun.
  • Cauze aerofagia prin eroare de tehnica,
    orificiul tetinei incorect dimensionat,
    neridicarea sugarului în pozitie verticala
    imediat dupa masa, pentru a usura eructatia,
    subalimentatia sau supraalimentatia, alergia
    gastro-intestinala etc.
  • - Fobia de scoala sau teama de a merge la scoala
    (School phobia"). Se manifesta Ia copiii
    hiperprotejati, dependenti de parinti si pentru
    care scoala reprezinta o ruptura de mediul
    familial.

28
Cauze de dureri abdominale functionale
  • - Migrena abdominala. Durerea abdominala
    recurenta asociata cu cefalee sau migrena.
    Istoricul bolii copilului evidentiaza o secventa
    caracteristica cefalee - dureri abdominale -
    varsaturi - somn - trezire data durere si cu
    senzatia de foame.
  • - Epilepsia abdominala.
  • Durerea abdominala poate constitui
  • o aura a crizelor majore de epilepsie sau poate
    fi
  • unica manifestare a acestei boli.
  • - Constipatia cronica
  • survine în copilarie, cu o frecventa de 4-30.
  • Poate fi o constipatie rectala, realizata prin
    blocarea voluntara a contractiilor de expulzare
    rectala, sau legata de greseli educative.
    Tratamentul este dietetic si educativ.
  • Constipatia data de un colon spastic reprezinta
    78 din cazurile de dureri abdominale recurente
    la copil.

29
B. Durerea abdominala recurenta de cauza organica
  • 10 din cazurile cu dureri abdominale cronice
    la copil.
  • Vârsta la care apare cu maximum de frecventa se
    situeaza între 3 si 5 ani.
  • Are un caracter colicativ, fiind cu localizare
    variata, alta decât cea ombilicala sau
    periombilicala.
  • Se asociaza cu stagnare ponderala si/sau
    staturala.
  • În antecedentele personale lipsesc manifestarile
    de tipul colici abdominale, pavor nocturn sau
    enurezis, pe care le gasim la copiii cu dureri
    recurente de cauza functionala.
  • Anamneza familiala este negativa pentru migrene,
    nevroze sau tulburari gastrointestinale.
  • Spectrul etiologic al durerii abdominale cronice
    de natura organica este foarte variat,

30
Diagnostic pozitiv
  • Anamneza
  • caracterul durerii (arsura, lovitura de pumnal),
    severitatea, localizarea, iradierea, durata,
    frecventa, ritmicitatea, factorii agravanti si
    factorii care produc ameliorarea.
  • Vârsta ne permite o esalonare a etiologiilor
    posibile.
  • Copilul mic arata aproape întotdeauna regiunea
    ombilicala, în timp ce la copilul mare
    localizarea durerii este mai precisa, putându-ne
    orienta mai bine asupra etiologici sale
  • dureri epigastrice - ulcer gastric sau duodenal
  • dureri subcostale cu iradiere scapulara dreapta -
    patologie veziculara sau hepatica.
  • dureri lombare cu iradiere spre radacina
    membrelor inferioare - colica renala
  • dureri în fosa iliaca dreapta - apendicita cronica

31
Tratament
  • Daca anamneza, examenul fizic si testele de
    laborator/paraclinice nu evidentiaza o cauza
    organica, se vor lua urmatoarele atitudini
  • se asigura copilului si familiei suport
    psihologic si, chiar psihiatric (la nevoie),
  • se administreaza (la nevoie), antispastice
  • se combate constipatia printr-un regim alimentar
    adecvat vârstei.
  •  
Write a Comment
User Comments (0)
About PowerShow.com