ACTIVITATEA DE GESTIUNE, MONITORING SI PROTECTIE A RESURSELOR DE APA

1
ACTIVITATEA DE GESTIUNE, MONITORING SI PROTECTIE
A RESURSELOR DE APA
2
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring
si Protectia Resurselor de ApaACTIVITATI
PRINCIPALE

• A. Organizarea retelei de observatii si
  masuratori privind monitoringul integrat al
  apelor
• B. Realizarea de prognoze in legatura cu
  cantitatea resurselor
• C. Fundamentarea contractarii serviciilor de
  gospodarire a apelor
• D. Urmarirea realizarii productiei
• E. Elaborarea de sinteze bazinale privind
  folosirea si protectia resurselor de apa
• F. Contributii pentru implementarea
  Directivelor Europene

3
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring
si Protectia Resurselor de ApaA. Organizarea
retelei de observatii si masuratori privind
monitoringul integrat al apelor

• s-a realizat in conformitate cu prevederile
  DirectiveiCadru Apa 2000/60/EC si a celorlalte
  Directive Europene, Conventiei Marii Negre si
  Conventiei Dunarii si conform noului model WISE
  de raportare in domeniul apelor, pentru
• subsistemul rauri
• subsistemul lacuri
• subsistemul ape tranzitorii( fluviale,
  marine si lacustre)
• subsistemul ape costiere
• subsistemul ape subterane
• subsistemul ape uzate
• pe mediile de investigare apa, sedimente, materii
  in
• 
  suspensie si biota
• S-a realizat Manualul de operare al Sistemului de
  monitoring pentru B.H. Dunare si B.H. Litoral

4
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring
si Protectia Resurselor de ApaSISTEMUL DE
MONITORING INTEGRAT AL APELORDIRECTIA APELOR
DOBROGEA - LITORALSUBSISTEMUL RAURI
SUBSISTEMUL APE

TRANZITORII FLUVIALE
B.H. DUNARE
23 sectiuni de monitorizare din care
1 Sectiune cu frecv. Zilnica si saptamanala
3 Sectiuni de monitorizare, fiecare cu cate 3
profile
10 Sectiuni potabilizare
B.H. LITORAL
19 Sectiuni de monitorizare din care
1 sectiuni de referinta
1 Sectiune potabilizare
5
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring
si Protectia Resurselor de ApaSISTEMUL DE
MONITORING INTEGRAT AL APELORDIRECTIA APELOR
DOBROGEA - LITORALSUBSISTEMUL LACURI
SUBSISTEMUL APE

TRANZITORII LACUSTRE
B.H. DUNARE
B.H. LITORAL
9 lacuri cu 11 sectiuni de monitorizare
2 lacuri cu cate trei sectiuni de monitorizare
B.H. LITORAL
11 lacuri cu 33 sectiuni de monitorizare
6
Activitatea Serviciului de Monitoring, Gestiune
si Protectia Resurselor de ApaSISTEMUL DE
MONITORING INTEGRAT AL APELORDIRECTIA APELOR
DOBROGEA - LITORAL
SUBSISTEMUL APE COSTIERE
23 Sectiuni de monitorizare cu profile
diferentiatetarm, 5m, 10m,20m 12 mile marine,
din care
2 sectiuni intercalibrare
SUBSISTEMUL APE TRANZITORII MARINE
2 sectiuni de monitorizare cu 6 profile
7
Activitatea Serviciului de Monitoring, Gestiune
si Protectia Resurselor de ApaSISTEMUL DE
MONITORING INTEGRAT AL APELORDIRECTIA APELOR
DOBROGEA - LITORAL
SUBSISTEM APE SUBTERANE
46 sectiuni de monitorizare
8
Activitatea Serviciului de Monitoring, Gestiune
si Protectia Resurselor de ApaSISTEMUL DE
MONITORING INTEGRAT AL APELORDIRECTIA APELOR
DOBROGEA - LITORAL

• SUBSISTEM APE UZATE

39 sectiuni de monitorizare pe BH Litoral
42 sectiuni de monitorizare pe B.H. Dunare
9
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring
si Protectia Resurselor de Apa

• B. Fundamentarea contractarii
• serviciilor de gospodarire a apelor

10
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring
si Protectia Resurselor de Apa

• C. Urmarirea realizarii productiei
• Lunar, cu proces verbal incheiat intre parti
  pentru un mumar de 66 folosinte care au contract
  cu DADL pentru alimentare si evacuare
• Pentru anul 2007 in perioada ianuarie -iulie, au
  fost aplicate penalitati la un numar de 9
  utilizatori, in valoare de 25 937,6 lei, incasate
  100

11
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring
si Protectia Resurselor de ApaD. LUCRARI
ELABORATE

• In anul 2006s-au elaborat integral si in termen
• sintezele de gospodarirea apelor si planurile si
  rapoartele tehnice conform Programului Unitar de
  activitate in legatura cu gospodarirea apelor.
• Pana la 1 august 2007 s-au elaborat
• Buletine de calitate a apelor in bazinele
  hidrografic Dunare Litoral lunar, data de 25
  
• Sintezele de calitate pe Bazinele Hidrografice
  Dunare si Litoral 28 martie 2007
• Contributia la sinteza cadastrala 2003 1 aprilie
  2007
• Anuarul privind caracterizarea si gospodarirea
  apelor ( inclusiv contributii la elaborarea
  anuarului pentru România )- Termen 15 mai 2004
• Anuarul privind caracterizarea si gospodarirea
  apelor -Termen 15 mai 2007
• Planul de prevenire si combatere a efectelor
  poluarilor accidentale - Termen 30 iunie 2007
• Manualul de operare al sistemului de monitoring
  15 aprilie 2007
• Contributii catreBiroul Scheme Directoare,
  Amenajare si Management al Bazinului , Serviciul
  Hidrologie si Hidrologie, Birou Implementare
  Mecanism Economic

• Sunt in curs de elaborare si/sau se vor elabora
• Ancheta statistica privind colectarea,epurarea si
  evacuarea apelor uzate-Termen august 2007
• Raport tehnic privind gospodarirea apelor
  subterane- Termen 20 septembrie 2007
• Planul hidrometriei de exploatare a folosintelor
• ( reactualizare )-Termen 1 octombrie 2007
• Planul de folosire a apei în perioadele
  hidrologice normale si de evacuare a apelor
  uzate- balanta apei
• - programare pentru anul 2008- Termen
• 
  15 noiembrie 2007
• - realizarea prevederilor balantei -
• sem
  I - Termen 25 iulie 2007
• total an -
  Termen 25 ianuarie 2007
• Raport privind stadiul calitatii apei în bazinul
  hidrografic-Termen lunar
• Raport privind stadiul îndeplinirii prevederilor
  programelor de etapizare -Termen trimestrial
• Informare saptamanala comuna DADL, INCDM,
  A.S.P.J.privind calitatea apelor de imbaiere si a
  plajelor in sectorul Mamaia-Mangalia pe intreaga
  perioada a sezonului estival
• Raport privind stadiul realizarii lucrarilor
  pentru asigurarea cerintelor de apa a
  localitatilor si epurarea apelor uzate urbane ale
  agentilor economici industiali si
  agrozootehnici.Nr. locuitorilor echivalenti
  racordati
• Raport privind penalitatile aplicate, respectiv
  incasate
• 
  Termen -lunar

12
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring
si Protectia Resurselor de ApaE. MONITORING
CANTITATIV

• Dinamica cerintei si a volumelor de apa captate
  in B.H. Dunare si Litoral

13
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring
si Protectia Resurselor de ApaE. MONITORING
CANTITATIV
Dinamica cerintelor de apa , pe ramuri economice,
in B.H. Dunare si Litoral
14
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring
si Protectia Resurselor de ApaE. MONITORING
CANTITATIV
Dinamica volumelor de apa captate , pe ramuri
economice, in B.H. Dunare si Litoral
15
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring
si Protectia Resurselor de Apa

E. MONITORING CALITATIVCALITATEA
FLUVIULUI DUNAREA

• Stabilirea starii ecologice a subsistemului
  RAURI s-a facut in conformitate cu prevederile
  Ordinului 161/2006, privind clasificarea apelor
  de suprafata, pe baza elementelor de calitate
  biologice, tinand cont si de indicatorii
  hidromorfologici, chimici , fizico-chimici si de
  poluatii specifici care influenteaza indicatorii
  biologici.
• Caliatea apei fluviului Dunarea studiata de DADL
  Constanta pe sectorul Chiciu km 375-Sulina km 0
  s-a incadrat pe clase de caliate in conformitate
  cu Ordinul 161/2006-vezi fig.
• Calitatea apei destinata potabilizarii s-a
  stabilit conform H.G. 567/26.04.2006, privind
  modificarea Normelor de calitate pe care trebuie
  sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate
  pentru potabilizare NTPA 013/2002

16
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring
si Protectia Resurselor de Apa

E. MONITORING CALITATIV
CALITATEA
RAURILOR
PÂRÂUL TAITA clasa a V a de calitate, stare
ecologica proasta (fizico-ch.)si stare ecologica
slaba-cls a.IV a, dupa indexul saprob PARAUL
TELITA clasa a V a de calitate, stare ecologica
proasta (fizico-ch.)si stare ecologica
satisfacatoare-cls a.III a, dupa indexul
saprob PARAU SLAVAclasa a V a de calitate,
stare ecologica proasta (fizico-ch.)si stare
ecologica slaba-cls a.IV a, dupa indexul saprob
PARAU HAMANGIAclasa a V a de calitate, stare
ecologica proasta (fizico-ch.)si stare ecologica
slaba-cls a.IV a, dupa indexul saprob RAUL
CASIMCEAclasa a V a de calitate, stare ecologica
proasta (fizico-ch.)si stare ecologica
satisfacatoare-cls a.III a, dupa indexul
saprob Parau Jijilaclasa a V a de calitate,
stare ecologica proasta (fizico-ch.)si stare
ecologica satisfacatoare-cls a.III a, dupa
indexul saprob Parau Topologclasa a V a de
calitate, stare ecologica proasta (fizico-ch.)si
stare ecologica satisfacatoare-cls a.III a, dupa
indexul saprob
17
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring
si Protectia Resurselor de Apa

E. MONITORING CALITATIV
CALITATEA CANALELOR
NAVIGABILE

• CANAL DUNARE MAREA NEAGRA
• -Bief I Cernavoda-stare ecologica moderata, cls
  III.fizico-ch.si biologic, dupa indexul saprob
• -Bief II Cernavoda-stare ecologica moderata, cls
  III.fizico-ch. si biologic, dupa indexul saprob
• -Aval Saligny-stare ecologica slaba, cls
  IV.fizico-ch. si biologic, dupa indexul saprob
• -Aval Medgidia-stare ecologica slaba, cls
  IV.(fizico-ch.) si buna-cls II, dupa indexul
  saprob
• -Poarta Alba-stare ecologica slaba, cls
  IV.(fizico-ch.) si buna-cls II, dupa indexul
  saprob
• CANAL POARTA ALBA MIDIA NAVODARI
• -aval confluenta Ramura Luminita-stare ecologica
  buna, cls II.fizico-ch. si biologic, dupa indexul
  saprob
• -priza Galesu-stare ecologica buna, cls
  II.(fizico-ch.) si moderata-cls.III, biologic,
  dupa indexul saprob
• Sursa de captare pentru potabilizare corespunde
  pentru indicatorii fizico-chimici si
  bacteriologici categoriei A2 NTPA 013

18
Activitatea Serviciului de Monitoring, Gestiune
si Protectia Resurselor de Apa

E. MONITORING CALITATIV
CALITATEA LACURILOR
Stabilirea starii ecologice a subsistemului
Lacuri s-a facut in conformitate cu Ordinul
161/2006-pentru aprobarea Normativului privind
clasificarea apelor de suprafata, pe baza
elementelor de calitate biologice, tinand cont si
de indicatorii hidromorfologici, chimici ,
fizico-chimici si de poluatii specifici care
influenteaza indicatorii biologici Lacurile
Siutghiol,Babadag si Domneasca-coresp. unei stari
ecologice moderate-cls.III. din punct de vedere
fizico chimic si sant lacuri de tip hipertrof
d.p.d.v. al troficitatii. Lacurile Nuntasi,
Corbu, Tasaul, Tatlageac, Vederoasa,Iortmac,
Blasova-coresp. unei stari ecologice
proaste-cls.V. din punct de vedere fizico chimic
si sant lacuri de tip hipertrof d.p.d.v. al
troficitatii Lacurile Tabacarie,Oltina,Bugeac,
Dunareni-coresp. unei stari ecologice
slabe-cls.IV din punct de vedere fizico chimic si
sant lacuri de tip hipertrof d.p.d.v. al
troficitatii. Lacul Razelm-coresp. unei stari
ecologice slabe-cls.IV. din punct de vedere
fizico chimic si este de tip eutrof d.p.d.v. al
troficitatii. LAC TECHIRGHIOL apa mezohalina
55,74 g 0
19
Activitatea Serviciului de Monitoring, Gestiune
si Protectia Resurselor de Apa

E. MONITORING CALITATIV


CALITATEA MARII NEGRE

• Aprecierea globala a calitatii apei Marii Negre,
  din punct de vedere fizico-chimic si
  bacteriologic, s-a facut prin analiza comparativa
  a valorilor medii obtinute, cu H.G.
  459/2002-Norme de calitate pentru apa din zonele
  naturale amenajate pentru inot, si in
  conformitate cu prevederile Ordinului
  161/2006-pentru aprobarea Normativului privind
  clasificarea apelor de suprafata
• Temperatura apei marii a inregistrat valori
  maxime in lunile iulie(22 C) si septembrie (19
  C) cand consumul biochimic de oxigen a
  inregistrat valori ridicate iar oxigenul dizolvat
  valori minime.
• Salinitatea medie de 11,61 g 0 este mai mica
  decat cea inregistrata in anul 2005 12,48 g 0
• In zona de larg, la izobata de 20m s-au
  inregistrat valori medii ale salinitatii de
  16,572g 0, mai ridicate fata de valoarea medie a
  salinitatii inregistrata in anul 2005 de 11,89g
  0
• Valoarea medie a fosfatilor, 0,151 mg/l, a
  inregistrat o scadere fata de 2005 0,244 mg/l
• Valoarea medie a amoniului 0,434 a inregistrat o
  scadere fata de 2005-0.781
• Valoarea medie a azotatilor1,0048 mg/l, a
  inregistrat o crestere fata de 2005-0,292mg/l
• Bacteriologic, s-a incadrat in valorile limita
  prevazute de HG 459/2002

20
Activitatea Serviciului de Gestiune, Monitoring
si Protectia Resurselor de Apa

E. MONITORING CALITATIV
CALITATE APE SUBTERANE

• 61 foraje analizate, din acviferele freatic si de
  adancime.
• Interpretarea valorilor indicatorilor
  fizico-chimici si bacteriologici analizati se
  realizeaza prin comparatie STAS 1342/91-Apa
  potabila si a Legii 458/2002 privind calitatea
  apei potabile, completata si modificata cu Legea
  311/2004.

21
Activitatea Biroului de Gestiunea si Protectia
Calitatii Apelor

• E. MONITORING CANTITATIV
• Evaluarea resurselor de apa in scopul aprecierii
  situatiei privind asigurarea cu apa a
  folosintelor
• Directia Apelor Dobrogea Litoral administreaza
  cca 36 din bazinul hidrografic Dunare, pe
  sectorul cuprins intre Chiciu Calarasi (km 375)
  si Sulina (km 0).
• Monitorizarea hidrologica a Dunarii se efectueaza
  prin intermediul posturilor hidrometrice
  pozitionate pe tot sectorul Dunarii , inclusiv
  bratele sale (Borcea, Macin, Valciu, Sulina,
  Sfantul Gheorghe si Chilia) si prin ture de
  masuratori hidrologice in sectiuni de debit
  executate cu navele de cercetare ale D.A.D.L.
• Pe baza acestora, resursa de apa a Dunarii a fost
  evaluata permanent si deasemenea si gradul de
  acoperire a cerintelor de apa a folosintelor cu
  alimentare din Dunare pe sectorul administrat de
  D.A.Dobrogea Litoral.
• In vara anului 2007 nivelul Dunarii a fost foarte
  scazut, fapt ce s-a datorat secetei prelungite
  din Europa centrala si in particular si din
  Romania (aportul raurilor din Romania afluente
  Dunarii este de aprox. 20 din debitul total al
  Dunarii pe sectorul romanesc).
• Putem preciza faptul ca resursele de apa de
  suprafata si cele subterane ale D.A.Dobrogea
  Litoral au acoperit cerintele de apa ale
  folosintelor, dupa cum urmeaza
• a)Dunare
• Referitor la unitatile de producere a apei
  potabile pentru populatie care preleveaza apa
  bruta din Dunare, respectiv S.C.Detacan S.A.
  Cernavoda, - a putut asigura alimentarea cu apa
  pentru populatia din orasul Cernavoda, in ceea ce
  priveste alimentarea cu apa de suprafata din
  priza Galesu C.P.A.M.N., apartinand R.A.J.A.
  Constanta, aceasta s-a realizat in conditii
  normale.
• b)Rauri interioare
• Nu constituie resursa de apa datorita
  caracterului neparmanent al curgerii si debitelor
  mici inregistrate vara.
• c)Lacuri
• Lacurile monitorizate de catre D.A.Dobrogea-Litora
  l din punctual de vedere al debitelor si
  nivelelor nu au avut variatii semnificative de
  nivel, si deci variatii semnificative ale
  volumelor, nefiind deci afectate de prezenta
  secetei inregistrate in anul in curs.
• Lacurile naturale din judetele Constanta si
  Tulcea reprezinta resursa de apa pentru
  activitatile de irigatii si piscicultura.
• Referitor la activitatea de irigatii putem
  preciza faptul ca pentru cele doua judete
  suprafetele irigate fiind foarte mici comparativ
  cu suprafetele totale agricole, cerinta de apa
  pentru irigatii nu este mare si poate fi
  asigurata fara probleme din sursele de suprafata.
• In ceea ce priveste piscicultura, putem spune ca
  nici aceasta activitate nu este afectata de
  seceta prin scaderea nivelurilor in lacuri.
• d)Ape subterane
• Acviferul de medie ( Sm) si mare adancime (
  J3-Barr.) au asigurat alimentarea cu apa a RAJA
  si alti ag. economici