MIJLOACELE DE COMBATERE A EFECTELOR ZGOMOTULUI PENTRU PERSONALUL ANGAJAT IN LUCRARILE DIN DOMENIUL CONSTRUCTIILOR CIVILE SI DE INFRASTRUCTURA (drumuri, poduri si constructii speciale)

1
MIJLOACELE DE COMBATERE A EFECTELOR ZGOMOTULUI
PENTRU PERSONALUL ANGAJAT IN LUCRARILE DIN
DOMENIUL CONSTRUCTIILOR CIVILE SI DE
INFRASTRUCTURA (drumuri, poduri si constructii
speciale)
2

• Introducere
• Ultima statistica privind situatia bolilor
  profesionale pe entitati morbide a clasat bolile
  profesionale determinate de expunerea la zgomot,
  datorita cazurilor noi înregistrate în ultima
  perioada, pe locul întâi, urmat de silicoza.
• Reglementarile nationale actuale precum si
  numarul mare de cazuri de boli profesionale
  determinate de expunerea la zgomot impun
  întreprinderea de catre toti specialistii care
  sunt implicati în asigurarea masurilor de
  prevenire, la nivelul unitatilor economice, a
  unor actiuni de combatere care au ca scop
  modificarea nivelului de zgomot receptat si
  perceput de angajati astfel încât acesta sa se
  încadreze în limitele prevazute. Expunerea
  personala zilnica la un zgomot ce depaseste
  aceste limite poate determina aparitia unor
  modificari auditive care, în cazul unei expuneri
  pe termen lung, pot deveni ireversibile.
• În conformitate cu prevederile Normelor generale
  de protectie a muncii, limita maxima admisa la
  locurile de munca cu solicitare neuropsihica si
  psihosenzoriala obisnuita, pentru expunerea
  zilnica, este de 87 dB (A).

3

• Zgomotul are efecte asupra competitivitatii
  întreprinderii prin faptul ca 
• Degradeaza relatiile interpersonale si deci
  climatul social.
• Împiedica concentrarea si deci dauneza calitatii
  muncii.
• Altereaza sanatatea, favorizând absenteismul.
• Pe termen lung, zgomotul provoaca hipoacuzii si
  surditati profesionale.
• Prin efectul sau de mascare, zgomotul poate
  acoperi mesaje de alerta favorizând aparitia
  incidentelor sau a accidentelor de munca.
• Surditatea profesionala costa scump
  întreprinderea.

4

• 1.4. Zgomotul poate provoca un accident de munca
  !
• Este cazul surditatii traumatice, rara, e
  adevarat, dar recunoscuta ca accident de munca.
  Ea poate fi provocata de o expunere scurta dar
  violenta la zgomote foarte puternice.
• O explozie, de exemplu, poate ocaziona
  deteriorari considerabile luxatia oscioarelor
  din urechea medie, hemoragie interna etc. si
  poate antrena o surditate definitiva distrugând
  imediat si iremediabil celulele urechii interne.

5

• 1.5. Zgomotul altereaza sanatatea ! 
• Daca efectele pe termen lung asupra sanatatii
  sunt înca prost cuantificate, se stie totusi ca
  zgomotul este cauza oboselii si ca el actioneaza
  asupra sistemului nervos, cardio-vascular si
  digestiv.
• Organismul intrepreteaza prezenta zgomotului ca
  semnalul unui pericol care genereaza stare de
  neliniste si stres.
• Pe termen lung, aceste stari provoaca
  dezechilibre
• Inima bate putin mai repede, presiunea sanguina
  este prea crescuta, digestia este încetinita.
  Aceste dereglari ale echilibrului organismului
  pot contribui, dupa câtiva ani, la probleme mai
  grave aparitia si evolutia hipertensiunii
  arteriale, boli cardiace, deranjamente ale
  digestiei, ulcere stomacale Acest stres este de
  asemenea cauza unor dificultati si perturbatii
  ale somnului si provoaca o reducere a activitatii
  imunologice a organismului, facându-l mai
  vulnerabil la infectii de orice fel.
• În plus toate aceste efecte pot, sa se cumuleze
  si sa agraveze tulburari datorate altor factori
  daunatori.

6

• Pe santierele de constructii lucrarile specifice
  se desfasoara atât în exterior, pe spatii largi
  si deschise, cât si în interior în spatii înguste
  si limitate.
• Varietatea lucrarilor de constructii implica o
  analiza atenta a categoriilor de echipamente,
  procedeelor tehnologice cât si a duratelor de
  lucru cu suprapunerea activitatilor în scopul
  caracterizarii surselor de zgomot si vibratii
  localizate în masini, echipamente si scule cât si
  în procese tehnologice specifice.
• Impactul direct asupra personalului muncitor
  poate fi caracterizat astfel
• - influenta zgomotului si vibratiilor pentru
  personalul muncitor ce manevreaza echipamentele
  tehnologice, aflat în cabina, platforme, postul
  de lucru în interior sau exterior.
• - influenta zgomotelor si vibratiilor pentru
  muncitori datorita proceselor tehnologice ca
  rezultat al interactiunii masina-mediu de
  prelucrat.
• Rezultatele obtinute în România pentru zgomot si
  vibratii au la baza date semnificative specifice
  santierelor de constructii si caracterizeaza
  familii de masini de constructii care totalizeaza
  peste 1500 de exemplare inspectate si testate.

7

• 2. Cerinte privind nivelul de zgomot si vibratii.
• Zgomotul si vibratiile transmise omului în
  procesul muncii pe santierele de constructii se
  aprecieaza sub aspectul cerintelor normative pe
  care trebuie sa le îndeplineasca echipamentele
  tehnologice si procesele de lucru ca surse, cu
  efecte prin solicitare psihica si
  psihofiziologica.
• 2.1 Cerinte normative
• Pentru echipamentele tehnologice de constructii
  nivelul de zgomot si vibratii trebuie evaluat
  tinând seama de urmatoarele documente principale
• Directiva 98/37 a masinilor preluata prin HG
  119/2004
• Directiva 89/655 pentru echipamentele aflate în
  exploatare preluata în cadrul L 90/1996 si Norme
  Generale de Protectia Muncii din 2002
• Directiva 2000/14 pentru zgomotul emis în
  exterior preluata prin HG 539/2004
• SR EN 474 pentru echipamentele tehnologice de
  constructii
• 2.2 Cerinte psihosenzoriale
• Categoria cerintelor psihice si psihofiziologice
  datorate nivelului ridicat de zgomot si vibratii
  este inclusa în normele generale de protectia
  muncii la anexa 2 "Boli profesionale cu declarare
  obligatorie

8

• 3. Surse de zgomot si vibratii în santierele de
  constructii
• 3.1. Lucrari de constructii executate în spatii
  largi si fronturi deschise
• Terasamente si fundatii
• - sapaturi cu excavatorul
• - nivelare si transport cu autogrederul si
  buldozerul
• - încarcare transport cu încarcatorul frontal
• - forare de coloane în terenuri naturale de
  fundare
• - vibroînfigerea palplanselor
• - compactarea pamânturilor cu rulouri
  compactoare.
• Procesarea materialelor pentru punere în opera pe
  santier
• Betoane
• - preparare betonului
• - transport si pompare beton
• - vibrare beton
• Mixturi asfaltice
• - uscare, transportare, ciuruire
• - malaxare si depozitare
• Agregate minerale balastiera si cariera
• - transportare

9

• 3.2. Lucrari de constructii în spatii închise
  (interiorul anvelopelor cladirilor)
• - taierea si gaurirea betoanelor
  rotopercutante, freze-disc, gauritoare.
• - asamblarea elementelor metalice prin
  autofiletare pentru placi din gips-carton,
  panouri sandwich.
• 4. Niveluri de zgomot masurate pe santiere
• 4.1. Santiere deschise
• Surse de zgomot
• a) Echipamente tehnologice de constructii pentru
  lucrari de terasamente si fundatii
• - procedee tehnologice generatoare de zgomot
• - demolarea resturilor de beton caramida
• - încarcare - descarcare
• - forarea pilotilor pentru îmbunatatirea
  terenului de fundare
• - simultaneitatea functionarii echipamentelor
  aprox. 80
• - nivel de zgomot Leq 83 - 92 dB(A).
• b) Reparatii de drumuri
• - decoperta, frezare asfalt, curatire teren de
  resturi beton, etc.
• - freze asfalt, ciocane, încarcatoare-excavatoar
  e
• - masini de asfaltat, nivelat compactat
• - simultaneitatea 78
• - nivel de zgomot Leq 85 - 90 dB(A).

10
4.2. Nivelul de zgomot si vibratii masurate pe
echipamente tehnologice de constructii
Nr. crt. Denumire utilaj Nivel zgomot dB(A) Nivel zgomot dB(A) Nivel max. vibr. / frecv. 1/3 oct. m/s2 / Hz Nivel max. vibr. / frecv. 1/3 oct. m/s2 / Hz Nivel max. vibr. / frecv. 1/3 oct. m/s2 / Hz
Nr. crt. Denumire utilaj interior Leq exterior Lp volan scaun podea
Excavatoare (cupa, rotor, racleti, elinda) Excavatoare (cupa, rotor, racleti, elinda)
1 P 802 (PROMEX) 79 76,5 0.6839 / 31,5 0.2213 / 31,5 0.2399 / 50
2 P 851 HyEl (PROMEX) 76,1 78,16 0.6761 / 63 0.1413 / 63 0.4121 / 63
3 S 1204 HyEl (PROMEX) 76,9 77,39 - 0.2630 / 63 1.6596 / 63
S 1203 (PROMEX) 74 78 0.1216 / 31,5 0.1884 / 31,5
Buldoexcavatoare Buldoexcavatoare
1 Buldoexcavator CATERPILLAR tip 428 D 77,8 - 0,5188 / 63 0,0871 / 63 0,3126 / 63
2 Buldoexcavator FIAT -HITACHI tip FB 90 / 2 4PT 74,5 - 0,1972 / 31,5 0,2723 / 25 0,1698 / 25
3 Excavator încarcator, model BOREX, tip 2101 88,2 - 3.8019 / 50 1.1092 / 50 1.5668 / 50
4 încarcator frontal multifunctional model COMELF, tip 50.25 91 - 2.5119 / 80 0.2692 / 50 1.8621 / 80
11
5 Rulou compactor cu pneuri, model DYNAPAC, tip CP 201 86,6 71,3 71,3 5.2481 / 400 5.2481 / 400 0.2317 / 31,5 0.2265 / 80
6 Rulou compactor vibrator, model VIBROMAX, tip W 1601 87 80 80 2.3988 / 16 2.3988 / 16 2.4266 / 16 2.5119 / 16
Excavatoare (cupa, rotor, racleti, elinda) Excavatoare (cupa, rotor, racleti, elinda)
1 P 802 (PROMEX) 79 79 76,5 0.6839 / 31,5 0.2213 / 31,5 0.2213 / 31,5 0.2399 / 50
2 P 851 HyEl (PROMEX) 76,1 76,1 78,16 0.6761 / 63 0.1413 / 63 0.1413 / 63 0.4121 / 63
3 S 1204 HyEl (PROMEX) 76,9 76,9 77,39 - 0.2630 / 63 0.2630 / 63 1.6596 / 63
S 1203 (PROMEX) 74 74 78 0.1216 / 31,5 0.1216 / 31,5 0.1884 / 31,5
12
Buldoexcavatoare Buldoexcavatoare
Buldoexcavator CATERPILLAR tip 428 D 77,8 77,8 - - 0,5188 / 63 0,5188 / 63 0,0871 / 63 0,0871 / 63 0,3126 / 63 0,3126 / 63
Buldoexcavator FIAT -HITACHI tip FB 90 / 2 4PT 74,5 74,5 - - 0,1972 / 31,5 0,1972 / 31,5 0,2723 / 25 0,2723 / 25 0,1698 / 25 0,1698 / 25
Excavator încarcator, model BOREX, tip 2101 88,2 88,2 - - 3.8019 / 50 3.8019 / 50 1.1092 / 50 1.1092 / 50 1.5668 / 50 1.5668 / 50
încarcator frontal multifunctional model COMELF, tip 50.25 91 91 - - 2.5119 / 80 2.5119 / 80 0.2692 / 50 0.2692 / 50 1.8621 / 80 1.8621 / 80
Buldoexcavator FIAT HITACHI , tip FB 100 4PT/A 74 74 - - 0.6998 / 40 0.6998 / 40 0.1303 / 64 0.1303 / 64 0.1365 / 63 0.1365 / 63
Hidromek TR HMK tip 102B 79,4 79,4 - - 0.2213 / 315 0.2213 / 315 0.0442 / 16 0.0442 / 16 0.1429 / 63 0.1429 / 63
model JCB, tip 2CX Streetmaster 79 79 - - 0.5821 / 63 0.5821 / 63 0.1549 / 31,5 0.1549 / 31,5 0.5754 / 63 0.5754 / 63
model KOMATSU, tip WB 93R - 2 77 77 0.3508 / 80 0.3508 / 80 0.0447 / 16 0.0447 / 16 0.3311 / 63 0.3311 / 63
13
Incarcatoare frontale (pneuri, senile, skid) Incarcatoare frontale (pneuri, senile, skid)
Utilaj compact multifunctional model ROBOT, tip 170, JCB 91,6 91,6 - - 0,5433 / 400 0,5433 / 400 0,1202 / 80 0,1202 / 80 0,3890 / 80 0,3890 / 80
încarcator frontal GEHL, model SL 4625 85,5 85,5 - - 0.7499 / 400 0.7499 / 400 0.2018 / 80 0.2018 / 80 0.1380 / 80 0.1380 / 80
încarcator frontal IF 130 (NICOLINA) - - - - 1.4289 / 20 1.4289 / 20 1.4962 / 20 1.4962 / 20 - -
model JCB, tip 407B ZX 67 67 - - 0.5012 / 63 0.5012 / 63 0.0525 / 16 0.0525 / 16 0.1462 / 50 0.1462 / 50
model KOMATSU, tip WA 270 - 3 74 74 - - 0.3428 / 80 0.3428 / 80 0.0624 / 25 0.0624 / 25 0.0832 / 80 0.0832 / 80
Motostivuitor containere tip MO-G 36-4CH-5BI (furci) 80,1 80,1 80,9 80,9 0.2 / 250 0.2 / 250 0,022 / 63 0,022 / 63 0.192 / 80 0.192 / 80
14
1 Rulou compactor vibrator, tip W 554 (Vibromax) 81,2 - - - -
2 Cilindru compactor - vibrator ABG DD16 (INGERSOLL - RAND INT SALES LTD) 83.8 - 5.1880/ 50 3.9811 / 40 2.9512 / 40
3 Rulou compactor vibrator tip BW 141 AD-2 (BOMAG) - - 3.1623 / 31,5 0.9333 / 40 2.0893 / 31,5
4 Rulou compactor vibrator tip BW 211 D-3 (BOMAG) - - 1.7989 / 31,5 0.7762 / 31,5 0.4519 / 80
5 Rulou compactor cu pneuri, model DYNAPAC, tip CP 201 86,6 71,3 5.2481 / 400 0.2317 / 31,5 0.2265 / 80
6 Rulou compactor vibrator, model VIBROMAX, tip W 1601 87 80 2.3988 / 16 2.4266 / 16 2.5119 / 16
15
Picoane, Ciocane de demolare sau perforatoare Picoane, Ciocane de demolare sau perforatoare Picoane, Ciocane de demolare sau perforatoare
1 Unealta electrica portabila de demolat, model SPIT, tip 490 (PRAKT) Unealta electrica portabila de demolat, model SPIT, tip 490 (PRAKT) 92,8 - 50.6991 / 63 - -
2 Unealta electrica portabila de demolat, model SPIT, tip 331 (PRAKT) Unealta electrica portabila de demolat, model SPIT, tip 331 (PRAKT) 84,8 - 62.3735 / 63 - -
Statii de mixturi asfaltice Statii de mixturi asfaltice Statii de mixturi asfaltice
1 1 IMA E (NICOLINA) 77,4 86,2 - - -
2 2 Model NICOLINA - MARINI, Tip 80 90 70 - - - -
Placi vibratoare, maiuri Placi vibratoare, maiuri Placi vibratoare, maiuri
1 1 Placa vibratoare compactoare,model AMMANN, tip AVH 6020 96,7 - 0,9226 / 50 - -
2 2 Placa vibratoare unidirectionala, model BOMAG, tip BP 18/45 D-2 97,4 - 20.6538 / 40 - -
3 3 Mai compactor, model SL 2R (VIBROMAX) 96 - 16.5959 / 50 - -
4 4 Placa vibratoare tip VD 450/22 85 - 17.3780 / 40 - -
5 5 Placa vibratoare RAVI model RRP 21 DY 96 - 16.4059 / 80 - -
16

• Nivelul de expunere personala zilnica la zgomot,
  LEP,z, este nivelul de zgomot care face ca un
  salariat sa primeasca timp de 8 ore aceeasi
  energie sonora deci sa fie expus aceluiasi risc
  ca cea pe care o primeste efectiv la locul sau
  de munca în timpul duratei reale zilnice de
  expunere care poate fi diferita de 8 ore.
• Daca masurarile expunerii la zgomot a angajatilor
  au scos în evidenta niveluri de expunere peste 87
  dB(A) sau când valoarea maxima a presiunii
  acustice instantanee neponderate este mai mare de
  200 Pa, angajatorul este obligat sa identifice
  cauzele nivelului ridicat, sa întocmeasca si sa
  puna în practica un program de masuri de natura
  tehnica sau organizatorica a muncii menite sa
  reduca expunerea la zgomot, sa prevada
  supravegherea medicala a angajatilor si sa-i
  informeze despre nivelul ridicat si masurile
  luate.
• La locurile de munca unde expunerea personala
  zilnica la zgomot a angajatilor nu poate fi
  redusa sub valoarea de 87 dB(A), trebuie sa se
  asigure examinarea starii auzului angajatilor la
  angajare si periodic (cel putin odata pe an) de
  catre un medic sau de alta persoana calificata
  sub responsabilitatea unui medic. Scopul
  verificarii trebuie sa fie diagnosticarea
  deteriorarii auzului din cauza zgomotului si
  conservarea auzului.

17

• Se va verifica daca muncitorul nu prezinta
  contraindicatii
• Medicul de medicina muncii trebuie sa procedeze
  la un examen medical prealabil în momentul
  repartizarii la un loc de munca cu expunere la
  zgomot.
• Se vor depista afectiunile anterioare ale urechii
  
• Medicul de medicina muncii trebuie sa procedeze
  la un control audiometric pentru a depista
  eventualele afectiuni ale urechii înainte de
  expunerea la zgomotele profesionale. Acest examen
  audiometric prealabil este indispensabil pentru a
  furniza referinte atunci când se va face
  urmarirea ulterioara a nivelului de auditie si
  pentru a aprecia amploarea unei eventuale
  diminuari a capacitatilor auditive.   

18

• Se va controla auzul salariatilor periodic
• La locurile de munca unde expunerea personala
  zilnica la zgomot a angajatilor nu poate fi
  redusa sub valoarea de 87 dB(A), trebuie sa se
  asigure examinarea starii auzului angajatilor la
  angajare si periodic (cel putin odata pe an) de
  catre un medic sau de alta persoana calificata
  sub responsabilitatea unui medic. Scopul
  verificarii trebuie sa fie diagnosticarea
  deteriorarii auzului din cauza zgomotului si
  conservarea auzului.
• Angajatorul are obligatia sa asigure pastrarea
  datelor referitoare la zgomot si la starea
  auzului angajatilor pentru urmarirea evolutiei
  expunerii la zgomot.
• Rezultatele examinarilor auzului trebuie pastrate
  si angajatii respectivi trebuie sa aiba acces la
  acestea.

19

• 4.1. SOLUTII POSIBILE DE COMBATERE A ZGOMOTULUI
•       
• Reducerea zgomotului la sursa.
• Actiuni asupra propagarii undelor acustice
• Absorbtia zgomotelor produse în incinta în care
  se lucreaza (atelier, hala, etc.).
• Se realizeaza prin
• - tehnici fonoabsorbante
• - tratamente fonoabsorbante ale peretilor
  despartitori, adica prin acoperirea acestora cu
  materiale fonoabsorbante cum ar fi  materiale
  poroase ( spume poliuretanice cu pori deschisi
  minerale expandate rigide cum este spuma de
  argila) materiale fibroase ( vata de sticla) 
  materiale cu celule închise (polistiren expandat).

20

• - asigurarea izolatiei acustice a incintei care
  se realizeaza prin
• interpunerea unui obstacol în propagarea
  zgomotelor. Se pot adopta urmatoarele solutii
• - carcasarea sursei de zgomot
• - dispunerea între sursa de zgomot si angajati
  a unor ecrane acustice
• - protejarea angajatilor prin izolare în cabine
  sau boxe fonoizolante
• - organizarea muncii.
• - îndepartarea angajatilor de echipamentele
  tehnice zgomotoase.
• - limitarea duratei de expunere a angajatilor la
  zgomot.
• Atunci când expunerea personala zilnica la zgomot
  suferita de un angajat depaseste nivelul de 80
  dB(A) sau valoarea maxima a presiunii acustice
  instantanee neponderate este mai mare de 200 Pa,
  trebuie puse la dispozitia sa echipamente
  individuale de protectie împotriva zgomotului.

21

• Echipamentul individual de protectie se acorda,
  obligatoriu si gratuit, angajatilor potrivit
  criteriilor stabilite în Normativul cadru de
  acordare si utilizare a echipamentului individual
  de protectie, elaborat de Ministerul Muncii
  Solidaritatii Sociale si Familiei (Legea
  protectiei muncii 90/1996 republicata).
• Angajatorul trebuie sa asigure un numar suficient
  de echipamente individuale de protectie împotriva
  zgomotului. E.I.P. împotriva zgomotului trebuie
  sa fie adaptate pentru fiecare persoana si pentru
  conditiile sale de munca, luând în considerare
  securitatea si sanatatea sa. Ele sunt considerate
  potrivite si adecvate daca atunci când sunt
  purtate corect, nivelul de zgomot la urechea
  angajatului este sub 80 dB(A).

22

• Protectia individuala nu este decât un paleativ
  ce trebuie prevazut atunci când celelalte
  mijloace nu pot fi aplicate sau aplicarea lor nu
  reduce suficient zgomotul. Atunci când se acorda
  echipamente individuale de protectie împotriva
  zgomotului, pentru ca acesta sa fie purtat,
  utilizatorii trebuie sa fie informati ca
  reducerea zgomotului printr-un mijloc colectiv nu
  este realizabila sau ca recurgerea la aceasta
  protectie nu este decât temporara sau limitata la
  operatiuni ocazionale.
• Acolo unde expunerea personala zilnica la zgomot
  a angajatului depaseste 87 dB(A) sau valoarea
  maxima a presiunii acustice instantanee
  neponderate este mai mare de 200 Pa, purtarea
  echipamentelor individuale de protectie împotriva
  zgomotului este obligatorie
• Tipul de echipamente individuale de protectie
  împotriva zgomotului trebuie ales în functie de
  activitate si de mediul de munca, pentru a aduce
  o protectie acustica satisfacatoare si un
  disconfort minim.

23

• Criteriile de alegere ale EIP
• Sa fie conforme cu standardele SR EN 352-11998
  si SR EN 352-2 1998.
• Echipamentele individuale de protectie împotriva
  zgomotului trebuie supuse unui examen CS de tip
  de catre laboratoare agreate care sa permita
  verificarea conformitatii lor cu cerintele
  esentiale ale Normelor metodologice privind
  certificarea calitatii de protectie a
  prototipurilor sortimentelor de echipament
  individual de protectie si de lucru si avizarea
  introducerii lor în fabricatie. O data ce este
  stabilita conformitatea, fabricantul aplica pe
  material marcajul de conformitate CS. Pentru a
  facilita acest examen, standardele SR EN 352-1 si
  SR EN 352-2, stabilesc cerintele în privinta
  dimensionarii echipamentelor individuale de
  protectie, a rezistentei mecanice si termice etc.
  Ele stabilesc de asemenea, valori minimale de
  atenuare acustica. În sfârsit, acestea obliga
  fabricantii sa furnizeze utilizatorilor unele
  informatii referitoare la performantele
  echipamentului, utilizarea, limitele si
  întretinerea sa.

24

• Sa atenueze eficient nivelul de zgomot.
• Exista metode standardizate (seria de standarde
  SR EN ISO 4869) pentru masurarea performantelor
  echipamentelor individuale de protectie (E.I.P).
• Masurarea performantelor acustice ale
  echipamentelor individuale de protectie împotriva
  zgomotului permite calculul atenuarii acustice
  care este egala cu diferenta dintre nivelul
  acustic perceput fara echipament individual de
  protectie si nivelul acustic perceput de ureche
  în spatele echipamentului individual de protectie
  purtat corect.

25

• Sa nu constituie o sursa de disconfort.
• Evaluarea confortului este complexa si
  subiectiva. Aceasta nu se poate face decât, în
  maniera comparativa, pe un ansamblu de
  echipamente individuale de protectie împotriva
  zgomotului de acelasi tip, pe un grup de
  subiecti.
•    Angajatii trebuie sa fie învatati sa
  utilizeze corect echipamentele individuale de
  protectie împotriva zgomotului.
• Echipamentele individuale de protectie împotriva
  zgomotului, în special cele mai simple si mai
  economice, nu sunt eficiente decât daca sunt
  purtate corect, în majoritatea timpului de
  expunere la zgomot. Înlaturarea echipamentelor
  individuale de protectie, chiar si pentru scurta
  durata, face sa dispara protectia pe care acest
  echipament o asigura. De exemplu, nivelul de
  expunere de 87 dB(A) va fi depasit pentru orice
  angajat care ramâne, fara casca sau antifoane
  interne, 15 minute pe zi, în apropierea unui
  echipament tehnic al carui nivel de zgomot este
  de 110 dB(A).
• Standardul SR EN 458 precizeaza ca utilizatorul
  trebuie sa fie informat, de preferinta de catre
  personalul medical, asupra utilizarii corecte a
  echipamentului individual de protectie si a
  întretinerii sale.

26

• Echipamentul individual de protectie împotriva
  zgomotului trebuie sa fie pus cu mâinile curate,
  mai ales în cazul antifoanelor interne. Acestea
  din urma sunt strict personale niciodata acelasi
  echipament individual de protectie împotriva
  zgomotului nu poate fi utilizat de mai multe
  persoane. O casca purtata deja si care va fi
  încredintata unei alte persoane trebuie, înainte,
  sa fie curatata în conditii igienice. Orice
  iritatie a pielii sau a canalului auditiv în
  timpul sau dupa utilizare trebuie sa fie
  semnalata serviciului medical. În timpul
  utilizarii, echipamentele individuale de
  protectie împotriva zgomotului trebuie sa fie
  depozitate în conditii de curatenie (saci sau
  ladite pentru casti, etui-uri sau cutiute pentru
  antifoane).
• Întretinerea echipamentelor individuale de
  protectie (cu exceptia antifoanelor interne de
  unica folosinta) trebuie sa fie efectuata conform
  instructiunilor furnizate de fabricant în
  conformitate cu standardul SR EN 352-1 si SR EN
  352-2. Dupa spalare sau curatare, echipamentele
  individuale de protectie împotriva zgomotului
  trebuie sa fie uscate si apoi aranjate într-un
  spatiu curat înainte de o noua utilizare.
  Echipamentele individuale de protectie trebuie sa
  fie schimbate atunci când au atins limita de
  utilizare sau când sunt deteriorate.

27

• BIBLIOGRAFIE
• 1.Directiva 86/188/CEE din 12 mai 1986, numita
  directiva zgomot, se refera la protectia
  muncitorilor împotriva riscurilor datorate
  expunerii la zgomot.
• 2.Directiva 89/392/CEE din 14 iunie 1989, numita
  directiva masini, se refera la securitatea
  masinilor si specifica cerintele ce trebuie
  respectate mai ales în privinta zgomotului emis.
• 3.Directiva 89/686/CEE din 21 decembrie 1989
  apropie legislatiile Statelor membre privind
  echipamentele de protectie individuala.
• 4.Normele Generale de Protectie a Muncii
  (N.G.P.M), editia revizuita, 2002
• 5.Hotarârea de Guvern nr. 261/2001 cu
  modificarile si completarile ulterioare privind
  criteriile si metodologia de încadrare a
  locurilor de munca în conditii deosebite.