PATOLOGIA CHIRURGICALA A S - PowerPoint PPT Presentation

Loading...

PPT – PATOLOGIA CHIRURGICALA A S PowerPoint presentation | free to view - id: 52ffdd-ZjViN



Loading


The Adobe Flash plugin is needed to view this content

Get the plugin now

View by Category
About This Presentation
Title:

PATOLOGIA CHIRURGICALA A S

Description:

Title: PATOLOGIA CHIRURGICAL A S NULUI Author: BANU Last modified by: BANU Created Date: 3/7/2012 4:00:23 PM Document presentation format: Expunere pe ecran – PowerPoint PPT presentation

Number of Views:1205
Avg rating:3.0/5.0
Slides: 48
Provided by: Banu61
Category:

less

Write a Comment
User Comments (0)
Transcript and Presenter's Notes

Title: PATOLOGIA CHIRURGICALA A S


1
PATOLOGIA CHIRURGICALA A SÂNULUI
2
NOTIUNI DE ANATOMIE
3
INFLAMATIILE ACUTE ALE SÂNULUI
  • Mastitele acute procesul inflamator intereseaza
    tesutul glandular
  • Mastita acuta de lactatie
  • Mastita pubertatii
  • Mastita nou-nascutului
  • Mastita de menopauza
  • b. Paramastitele procesul inflamator este
    localizat la nivelul tesutului conjunctivo-adipos
    înconjurator si de sustinere al glandei
  • Supramastite (premamare)
  • Inframastite (retromamare)

4
a.1 Mastita acuta de lactatie
  • Etiopatogenie
  • Stafilococul auriu cel mai frecvent agent
    etiologic
  • Factori favorizanti microtraumatismele
    mamelonare provocate de suptul nou-nascutului,
    eroziuni, fisuri mamelonare
  • Infectia se propaga retrograd, pe calea
    canaleleor galactofore (galactoforita)
    constituindu-se un abces la nivelul lobilor
    glandulari (abces mamar)

5
  • Simptomatologie
  • Cresterea în volum a sânului
  • Durere accentuata la miscarile bratului si la
    palpare
  • Tegumente edematiate, calde, eritematoase
  • Scurgere mamelonara purulenta
  • Limfadenita axilara
  • Semne generale

6
  • Tratament
  • 1.Profilactic igiena riguroasa a mamelonului si
    a cavitatii bucale a nou-nascutului
  • 2.Conservator în faza de debut
  • - întreruperea alaptarii (20 din cazuri este
    bilaterala)
  • - golirea sânului pentru a evita staza
  • - scaderea secretiei lactate (cabergolina)
  • - antiinflamator local
  • - antibioticoterapie
  • - suspendarea compresiva a sânului

7
  • 3.Chirurgical
  • În faza de constituire a abcesului
  • Evacuarea puroiului prin incizii plasate si
    adaptate localizarii colectiei

8
  • a2.Mastita nou-nascutului sânii apar mariti ca
    sticlele de ceas se vindeca spontan sau poate
    evolua catre supuratie
  • a3.Mastita pubertatii mai frecventa la baieti
    se vindeca spontan
  • a4. Mastita de menopauza evolutie subacuta sau
    cronica se prezinta ca o tumefactie dura,
    aderenta la tegumente, cu adenopatie axilara se
    practica sectorectomie sau punctie/excizie
    bioptica cu examen anatomopatologic extemporaneu

9
  • b.Paramastitele
  • B1. Abcesul premamar (supramastita)
  • Proces inflamator localizat la nivelul tesutului
    adipos premamar
  • Sunt prezente trenee de limfangita si adenopatia
    axilara

10
  • b2. Abcesul retromamar (inframastita)
  • Localizat în masa adipoasa retromamara. Se
    prezinta ca un abces în buton de camasa
  • Clinic sân tumefiat, dureros, împins înainte,
    stare generala alterata.
  • În santul submamar apare un burelet edematos si
    fluctuent

11
  • b3. Abcesul tuberos al sânului
  • Procesul infectios se localizeaza la nivelul
    glandelor sebacee ale areolei mamare
  • b4. Flegmonul sânului
  • Apare în infectiile cu germeni virulenti, la
    paciente cu deficiente imunologice.

12
INFLAMATIILE CRONICE ALE SÂNULUI
  • Forme nespecifice
  • Abcesul cronic urmare a unei mastite acute
    netratate sau tratata inadecvat.
  • Clinic tumoare mobila, dureroasa, din care la
    punctie se extrage puroi
  • Tratament incizie/excizie, drenaj,
    antibioticoterapie
  • Galactocelul tumoare lichidiana ce contine
    lapte alterat aparuta ca urmare a blocarii
    canalului galactofor si contaminarii
    continutului.
  • Tratament - excizie

13
GALACTOCEL
14
  • B. Forme specifice
  • 1.Tuberculoza sânului
  • însamântare pe cale hematogena
  • Forme localizata abces rece
  • - diseminata (noduli multipli)
  • - pseudoneoplazica
  • Tratament specific tuberculozei sectorectomie

15
  • 2.Sifilisul mamar
  • Forme
  • Sancrul mamar fisura la nivelul mamelonului cu
    tendinta la distructia acestuia, nedureros,
    adenopatie axilara
  • Sifilidele mici infiltratii roz la nivelul
    tegumentelor si areolei
  • Gomele în sifilisul tertiar noduli duri,
    ulcerati.
  • 3.Actinomicoza mamara
  • Sursa de contaminare este cel mai frecvent
    pulmonara
  • Noduli multipli care au tendinta de a conflua
    formând o masa tumorala mobila pe planurile
    profunde, dar aderenta la piele prezinta o
    secretie galbuie.
  • Tratament sectorectomie

16
LEZIUNILE DISPLAZICE ALE SÂNULUI
  • Mastoza fibrochistica (boala Reclus)
  • Leziune distrofica a sânului favorizata de
    factori hormonali (hiperestrogenism), care apare
    cel mai frecvent în decada a 4-a de vârsta.
  • Anatomie patologica
  • - chisturi multiple, cu un continut brun-galbui,
    inegale ce pot conflua
  • - scleroza difuza ce înconjoara chisturile

17
  • Simptomatologie
  • - Mastodinie durere ciclica, care apare dupa
    ovulatie si cedeaza la menstruatie
  • - Posibila secretie mamelonara
  • - Palpator se percep noduli diseminati, bine
    delimitati, de consistenta ferma, de marime
    variabila dând senzatia palpatorie de ciorchine
    de strugure
  • - Adenopatia axilara nu este prezenta constant si
    are caracter de benignitate

18
  • Tratament
  • Medicamentos
  • sub 35 de ani, în fazele incipiente, forme
    circumscrise
  • - hormonoterapie - progesteron
  • - antiinflamatoare
  • - vitamine A,E,C
  • - blocanti de estrogen-receptor (tamoxifen,
    raloxifen)
  • Chirurgical
  • - forme care nu raspund la tratament 6
    luni/crestere rapida în volum
  • - sectorectomie/mastectomie subcutanata cu examen
    extemporaneu al piesei

19
  • 2. Chistul solitar al sânului
  • Apare la femeile în preclimax
  • Simptomatologie
  • - tumora mobila bine delimitata, neaderenta la
    planuri, cu crestere rapida, fara adenopatie
    satelita
  • Tratament
  • - sectorectomia, daca dupa evacuare prin punctie
    chistul se reface

20
TUMORILE BENIGNE ALE SÂNULUI
  • Clasificare dupa originea tisulara
  • ?? conjunctive lipoame, fibroame
  • ?? epitelio-conjunctive adenolipoame,
    adenofibroame
  • ?? epiteliale adenoame, papiloame
    intracanaliculare
  • ?? heterotopice condroame, osteoame
  • ?? vasculare angioame, angiosarcoame

21
  • Forme anatomoclinice
  • 1) Adenofibromul mamar - cea mai frecventa tumora
    benigna a sânului.
  • ?? Morfopatologie - structura epitelioconjunctiva
    tumorete de dimensiuni diferite, dure
  • si încapsulate, alb rosietice pe sectiune, cu
    mici cavitati chistice.
  • Microscopic - membrana bazala e integra, cu
    proliferare epiteliala acino-ductala si
    proliferare fibroasa pericanaliculara, cu sau
    fara evolutie intracanaliculara.
  • ?? Clinic apare între 20-30 ani, localizat în
    periferie, poate fi întâlnit si la barbati.
  • ?? Imagistic opacitate sau imagine hipoecogena
    circumscrisa de capsula ecogena, cu ax
  • lung paralel cu pielea, vascularizatie normala,
    relativ compresibila. Evolueaza lent.
  • Transformarea maligna (sarcomatizare) e
    exceptionala.
  • 2) Tumora Phyllodes e un fibroadenom ce evolueaza
    intracanalicular, cu arhitectura de frunza de
  • feriga si crestere rapida, poate degenera în
    sarcom (10).
  • ?? Etiopatogenie mai frecvent la adolescente si
    în premenopauza.
  • ?? Clinic tumori cu evolutie rapida, de
    consistenta ferma neomogena, fara adenopatii,
  • fara semne cutanate.
  • ?? Imagistic opacitate sau formatiune hipoecogen
    neomogena cu model de feriga
  • 3) Adenomul mamar pur proliferare epiteliala (e
    rar). E întâlnit în forma acinoasa sau tubulara.
  • 4) Tumorile heterotopice (f. rare) se dezvolta
    prin metaplazie (a tesuturilor locale) sau din
    incluziuni
  • embrionare (teratoame). Pot suferi transformare
    maligna.

22
STARILE PRECANCEROASE
  • Definesc un grup de afectiuni care se coreleaza
    cu un risc crescut de degenerare maligna.
  • Clasificarea Dupont Page a riscului relativ(Rr)
  • 1. Leziuni neproliferative (Rr mic 1,2 1,5 )
    displaziile chistice
  • 2.Leziuni neproliferative fara atipii(Rr moderat
    1,5 2,5) adenozele mamare
  • 3. Leziuni proliferative atipice (Rr mediu 2,5
    5,5) hiperplaziile ductale sau lobulare atipice,
    mastita cu plasmocite
  • 4. Carcinoamele in situ ductale sau lobulare,
    boala Paget (Rr 5,5 10 )

23
  • Mastita cu plasmocite
  • Clinic apare la paciente între 20 si 30 de ani
    are debut de tip inflamator inflamatie
    localizata sau care cuprinde întreaga glanda în
    urma careia ramâne o tumefactie neregulata,
    dureroasa ce poate retracta mamelonul sau
    infiltra tegumentele se însoteste de o secretie
    mamelonara sero-purulenta
  • Anatomie patologica macroscopic tumoare
    galben-bruna microscopic infiltrat
    interstitial limfoplasmocitar si epitelii atipice
  • Tratament mastectomia totala simpla

24
  • Boala Paget
  • Este o dermatoza care precede cancerul mamar si
    prezinta leziuni microscopice specifice.
  • Anatomia patologica descrie 2 grupe de leziuni
  • 1) cutanate, eczematiforme (cruste, congestie si
    prurit) pe mamelon si areola, evoluând spre
    ulceratie.
  • Micro pe biopsie cutanata se observa în
    epidermul eczematizat celule Paget (mari, cu
    citoplasma
  • clara, vacuolara, cu nuclei voluminosi, multipli
    nucleoli si mitoze).
  • 2) tumora, localizata frecvent central cancer
    epitelial cu punct de plecare canalele
    galactofore,
  • Microscopic numeroase mitoze atipice,
    monstruozitati nucleare, prezinta celule Paget.
  • Patogenie (ipoteze)
  • a) discheratoza, frecvent precanceroasa,
    determina transformarea celulelor Malpighi în
    celule Paget,
  • se pierd legaturile intercelulare (desmoliza),
    determinând diseminarea neoplazica.
  • b) boala debuteaza ca o tumora a epiteliilor
    glandulare, leziunile cutanate fiind secundare.
  • Clinic
  • ?? apare la femei între 40-60 ani, afectiunea
    fiind frecvent unilaterala.
  • ?? debuteaza ca o eczema cutanata, cu vegetatii
    cornificate, evoluând spre ulceratie
  • policiclica, pruriginoasa, NEdureroasa, cu
    evolutie lenta (în ani).
  • ?? cicatrizarea poate determina retractia
    mamelonului si, în timp, se remarca aparitia
  • formatiunii tumorale.
  • ?? adenopatiile axilare pot fi prezente.

25
  • Neoplaziile intraepiteliale
  • Proliferarile atipice ce nu depasesc membrana
    bazala sunt actualmente clasificate ca neoplazii
  • Intraepiteliale ductale (DIN) sau lobulare (LIN).
    Ele includ hiperplaziile atipice ductale (ADH)
    sau lobulare (ALH), asimilate unor carcinoame in
    situ pe cale de constituire, precum si
    carcinoamele in situ, ductale (DCIS) sau lobulare
    (LCIS).
  • Diagnosticul, desi uneori aceste leziuni pot fi
    simptomatice prin patologia asociata, este
    exclusiv paraclinic.
  • Mamografia poate constata microcalcificari
    diseminate,nesistematizate, Ecografia ductala
    observa proliferari epiteliale (dar nu le poate
    preciza tipul),
  • RMN poate observa angiogeneza tumorala la 50
    dintre carcinoamele in situ.
  • Un contingent semnificativ îsi datoresc
    diagnosticul unor biopsii accidentale, care
    exploreaza alte leziuni displazice vizibile
    imagistic
  • Microscopic se prezinta ca proliferari ce
    oblitereaza ductul sau ocupa lobulul, cu celule
    ce
  • prezinta anizocitoza, nuclei hipercromi inegali,
    cu nucleoli evidenti, prezentând relativ
    frecvente mitoze si atipii de grade variate.
    Histoarhitectonica este modificata în proportii
  • variable si cu extindere diferita (hiperplaziile
    atipice nu depasesc o unitate terminala
    ducto-lobulara)
  • Evolutia se face spre dezvoltarea neoplasmului
    invaziv, cu risc relativ de malignizare conform
  • încadrarii în clasificarea Dupont si Page,
    cuprins între 5 si 10 x N.
  • Tratamentul este exclusiv chirurgical, exereza cu
    verificare marginilor de rezectie. Disectia
    axilara
  • nu este necesara, dar urmarirea trebuie sa se
    faca la intervale scurte

26
TUMORILE MALIGNE ALE SÂNULUI
  • Caile limfatice
  • A.Principale
  • - axilara
  • -mamara interna
  • B.Accesorii
  • - transpectorala
  • - retropectorala
  • - axilara contralaterala(presternala)
  • - retrosternala ( dreneaza în gg mediastinali si
    diafragmatici)
  • - accesorie Gerota limfatice ce ajung în gg
    cardiei si ai lig. falciform

27
(No Transcript)
28
A. SARCOMUL MAMAR
  • Tumora cu incidenta scazuta apare în jurul
    vârstei de 40 de anidezvoltata din stroma
    glandulara
  • Clinic tumoare ce deformeaza sânul, care apare
    boselat, cu tegumente subtiate si congestie
    venoasa pot fi prezente eroziuni tegumentare,
    retractie mamelonara
  • Disemineaza pe cale hematogena (lipseste
    adenopatia axilara!)
  • Tratament mastectomie totala

29
B. CANCERUL MAMAR
  • Prezinta incidenta crescuta între 40 si 70 de ani
    (preclimax si postclimax). La femei este prima
    cauza de deces prin cancer, urmat de cel gastric
    si de col.
  • Factori favorizanti
  • - leziuni displazice
  • - stari precanceroase
  • - tulburari hormonale
  • - factori genetici
  • - factori metabolici
  • - factori alimentari

30
  • Anatomie patologica
  • Macroscopic se poate prezenta în
  • 1) forma nodulara nodul dur, prost delimitat,
    alb-galbui.
  • 2) forma schirogena placard nodular cu o mare
    retractie fibroasa adiacenta.
  • 3) forma encefaloida de consistenta moale si
    friabila, ca a tesutului cerebral.
  • 4) forma coloida tumora moale dar cu cavitati cu
    lichid gelatinos.
  • Microscopic
  • - epitelioame glandulare cu celule cilindrice sau
    cubice
  • - epitelioame papilare ce corespund vegetatiilor
    intracanaliculare
  • - forme alveolare reprezentate de celule
    poligonale asezate în gramezi
  • - forme medulare cu proliferari celulare în
    cordoane
  • Toate aceste forme prezinta celule cu
    anizocitoza, nuclei tahicromatici si mitoze
    atipice, care invadeaza structurile mamare
    normale si le dezorganizeaza, fiind aprovizionate
    de o retea vasculara bogata, dar dezordonata, cu
    densitate marita a celulelor endoteliale
    (neoangiogeneza tumorala).

31
  • Forme anatomoclinice
  • Mastita acuta carcinomatoasa
  • Este o forma extrem de grava, cu evolutie rapida
    care evolueaza sub masca unui proces inflamator
    acut. În functie de circumstantele de aparitie,
    întâlnim
  • Mastita carcinomatoasa de lactatie apare în
    cursul alaptarii cu simptomatologia unei mastite
    acute de lactatie ( tumefactia sânului, roseata
    locala, temperatura locala crescuta)
  • Mastita acuta/subacuta înafara lactatiei apare
    la tinere se insoteste de adenopatie axilara si
    metastazeaza precoce
  • Cancerul mamar în sarcina se interconditioneaza
    negativ, evolutia cancerului accelerându-se cu
    precocitatea vârstei la care se pproduce
    aparitia.
  • Cancerul chistic este o tumora elastica cu
    continut brun. Pe sectiune apar vegetatii
    intrachistice.
  • Cancerul encefaloid este o tumora moale, cu
    aspect de fluctuenta, e frecvent la tinere, poate
    determina
  • ulceratii.
  • Cancerul schiros reprezinta o atmosfera de
    proliferare conjunctiva, având mai multe forme
  • ?? schir atrofic, la femeile în vârsta, evolueaza
    lent, în 10-15 ani, cu retractia mamelonara, a
    întregului sân si a peretelui toracic
  • ?? schir pustulos noduli multipli subcutanati,
    descrisi ca noduli de permeatie (diseminare
    intraglandulara) duri, nedurerosi. Ulcereaza si
    se infecteaza, dând un aspect supurativ. Invazia
    se face pe cale limfatica.
  • ?? schir în chiurasa prezinta o platosa
    conjunctiva ce realizeaza invazia peretelui
    toracic, evoluând mai rapid ca celelalte forme.
  • Cancerul mamar la vârste avansate poate evolua
    lent si predominent local.

32
  • Diagnosticul clinic
  • Anamneza se vor cauta factori de risc, data
    aparitiei primului simptom, data diagnosticarii,
    data începerii tratamentului
  • Examenul clinic
  • Inspectie modificari de forma si volum,
    simetrie
  • - aspectul tegumentelor ulceratii, coaja de
    portocala, congestie venoasa, retractii
    mamelonare, aderenta spontana la tumoare
  • Palpare aderenta la tegumente provocata,
    manevra Tillaux, dimensiunile tumorii,
    localizare, consistenta, delimitare, adenopatii
    axilare si supraclaviculare, scurgere mamelonara
  • Se va examina cu aceeasi atentie si sânul
    contralateral!
  • Pledeaza pentru malignitate duritatea tumorii,
    conturul difuz, neregulat, fixitatea în
    parenchim, aderenta la tegumente, retractia
    mamelonara, adenopatia satelita cu noduli
    duri,mari gt0.5 cm, nedurerosi uneori confluenti

33
(No Transcript)
34
(No Transcript)
35
Diagnosticul paraclinic
  • Mamografia
  • Semne de malignitate aspect neomogen,
    neregulat, spiculiform, haloul peritumoral,
    îngrosarea tegumentelor supraiacente/retractia
    microcalcificarile,

36
  • Ecografia
  • Tumora neregulata, hipoecogena, neomogena,
    atenuare posterioara, halou ecogen
  • IRM
  • Evidentiaza angiogeneza tumorala, dar are o
    specificitate redusa

37
  • Biopsia
  • Stabileste cu certitudine diagnosticul
  • - Punctie aspirativa sensibilitate 90
  • - Biopsie excizionala 98 sensibilitate
  • Markerii tumorali
  • Au valoare prognostica numai daca sunt initial
    crescuti!
  • CA-15.3 ACE alfa-fetoproteina

38
  • Stadializare
  • Utilizeaza sistemul T N M care evalueaza
    independent tumora, ganglionii si metastazele.
  • T 0 - tumora primara nu poate fi identificata
  • T 1 - tumora mai mica de 2 cm
  • T 2 - tumora între 2 si 5 cm
  • T 3 - tumora mai mare de 5 cm
  • T 4 - tumora fixata la tegumente sau peretele
    toracic
  • N 0 - ganglionii axilari fara metastaze
  • N 1 - ganglionii axilari cu metastaze dar mobili
  • N 2 - ganglionii axilari cu metastaze,
    confluenti, fixati
  • N 3 - ganglionii supraclaviculari cu metastaze,
    sau edemul
  • Bratului
  • M 0 - fara metastaze la distanta
  • M 1 - cu metastaze la distanta

39
  • Stadializarea cancerului (diagnostic stadial)
  • Stadiul 0 Tis N0 M0
  • Stadiul I T1 sau T2 cu N0 sau N1a si M0
  • Stadiul II T1 sau T2 cu N1b si M0
  • Stadiul III oricare T, N2 sau N3 si M0
  • Stadiul IV oricare T, oricare N cu M1

40
  • Evolutie
  • Extensie locala invadeaza tesuturile
    învecinate, peretele toracic, tegumentele
  • Extensie regionala pe cale limfatica gg
    axilari, supraclaviculari, mamari interni
  • Metastazare plamân, creier, oase, ficat

41
TRATAMENTUL CANCERULUI DE SÂN
  • Este complex, stadial si multimodal, cu mijloace
    aplicate simultan sau secvential
  • - Chirurgical de exereza (radicala,
    conservatoare, oncoplastica)
  • - reconstructiv
  • - Chimioterapie
  • - Radioterapie
  • - Hormonoterapie
  • - Imunoterapie

42
  • Chirurgia radicala mastectomiile radicale
  • Extirpa tesutul tumoral împreuna cu
    limfoganglionii axilari
  • Operatia Hallsted extirpa sânul în bloc cu
    muschii pectorali, fasciile pectorala si
    interpectorala, gg axilari
  • Operatia Patey extirpa pectoralul mic
  • Operatia Madden conserva ambii pectorali
  • Operatia Trestioreanu extirpa micul pectoral si
    abordeaza axila printr-o bresa în marele pectoral
  • Operatia Chiricuta himerizarea pectoralilor

43
  • Chirurgia conservatoare
  • SECTORECTOMIILE SI CVADRANTECTOMIILE
  • Conserva o parte din tesutul glandular se
    adreseaza stadiilor incipiente, cu localizari
    unice
  • Sunt completate de limadenectomii axilare sau
    biopsierea gg santinela

44
  • Chirurgia oncoplasitca
  • Asociaza exerezelor largi procedee de
    reconstructie lambouri, autoplastii prin
    repozitionarea tesuturilor mamare
  • Chirurgia paleativa
  • În stadii avansate, pentru reducerea tesutului
    tumoral sau evitarea complicatiilor locale
    sângerare, ulcerare, infectie
  • Chirurgia reconstructiva
  • Aplicabila dupa chimio- sau radioterapie
  • Reconstructia se face cu tesut autolog sau
    implanturi

45
  • Chimioterapia
  • Indicatiile sale în terapia cancerului mamar
    sunt
  • - prevenirea diseminarilor neoplazice
    perioperatorii
  • - conversia stadiala a tumorii în vederea
    terapiei radicale
  • - paleative frânarea evolutiei formelor
    depasite.
  • Poate fi aplicata preoperator (neoadjuvanta) sau
    postoperator (adjuvanta), pe cale orala,
    iv,intraarteriala, locala (pleura, peritoneu), ca
    monoterapie sau polichimioterapie (AC sau CMF, în
    4-6 cure de 3-5 zile, timp de 3-6 luni. Medicatia
    uzuala consta în
  • ?? antimetaboliti 5-fluorouracil (F),
    capecitabina, gemcitabina
  • ?? ciclofosfamida (C),thio-TEPA, azotiperita
  • ?? metotrexat (M), melphalan, doxorubicina (A),
    farmorubicina, bleomicina,
  • ?? vincristyn
  • ?? taxani paclitaxel (Taxol), docetaxel
    (Taxotere)

46
  • Radioterapia
  • Indicatiile sunt curative (cazurile operate
    conservator, std II, III) sau paleative (std.
    IV).
  • Realizeaza iradierea întregulului sân si axilei
    ( regiunii supraclaviculare) prin aplicarea de
    energie
  • externa (40-60 Gy sau 4-6000 R) pe tumora si 30
    Gy / 3000 R pe axila, pre sau postoperator
  • (neoadjuvanta, respectiv adjuvanta), ca
  • ?? roentgenterapie (azi rareori folosita)
  • ?? telecobaltoterapie
  • ?? terapie cu energii înalte (accelerator liniar)
  • ?? iradierea partiala (curieterapie
    interstitiala, MamoSite)
  • Tintirea se poate face ca terapie
  • - geometrica (carteziana) planificata dupa datele
    antropometrice
  • - conformational-tridimensionala planificata dupa
    tomografie computerizata
  • - conformationala cu intensitate modulata
  • Este posibila si iradierea conformationala
    sectoriala.
  • Iradierea interna (brahiterapia) reprezinta o
    alternativa în terapia stadiilor incipiente (ca
    si cea externa
  • sectoriala)
  • ?? brahiterapie interstitiala prin implantare de
    ace periodic conectate la sursa
  • ?? brahiterapie intracavitara prin insertia la
    sfârsitul sectorectomiei, în cavitatea restanta a
    unui balon

47
  • Hormonoterapia
  • Presupune întreruperea completa a actiunii
    tisulare a estrogenilor (doar daca tumora exprima
    estrogenreceptori peste 60!), care se realizeaza
    prin
  • ?? blocanti de EstrogenReceptori (ER) tamoxifen
    (Nolvadex, Tamoneprim), raloxifen (Evista)
  • ?? inhibitori de aromataza (enzima tisulara ce
    converteste precursori în estrogeni) anastrozol,
  • letrozol, examestan
  • ?? analogi de LH-RH
  • ?? castrare (ovariectomie bilaterala
    conventionala sau laparoscopica sau pe cale
    radiologica prin
  • iradiere ovariana cu reperaj ecografic)
  • ?? suprarenalectomie bilaterala (conventionala
    sau laparoscopica, impune substitutie
  • cortizonica pe viata!!)
  • ?? hipofizectomie (chirurgicala sau prin
    implantare de ace de Ytriu transsfenoidal)
  • Se aplica în cazul tumorilor ER pozitive, la
    paciente pâna la menopauza si 5 ani dupa aceasta.
  • Imunoterapia
  • Nespecifica
  • - vaccinoterapie (BCG Polidin, corynnebacterium,
    Cantastim)
  • - imunostimulante (Isorelle, Isoprinosine)
About PowerShow.com