ARSURILE

1
ARSURILE
SAJ BRAILA DR.IUGA VIORICA Medic Primar
Medicina Generala Medic Specialist Medicina de
Urgen?a Asistent medical NEGOTEI ELENA
2
ARSURILE

• Arsurile sunt accidente provocate de caldura sub
  diferite forme, agenti chimici, electricitate si
  iradiatii.

Majoritatea factorilor etiologici ai arsurii
sunt agenti termici, fizici ce pot descarca în
tesuturi cantitati diferite de energie lezanta în
unitatea de timp lichide fierbinti, aburi
supraîncalziti, flacari, gaze inflamabile, solide
fierbinti, corpuri vascoase topite (bitum, ceara)
etc.
CEL MAI IMPORTANT gtgtgt SA NU DEVII O VICTIMA!
!!!!!!!
3
ARSURILE
Arsurile se manifesta sub forma unor leziuni
locale care pot avea uneori si un mare rasunet
asupra starii generale, putând duce adeseori si
la moarte.
Categorii de vârsta cu mare risc de arsuri
a) 0 4 ani arsuri termice, chimice, arsuri
elecrice b) 5 15 ani incendii, arsuri
datorate unor riscuri asumate (ex. jocul cu
artificii) c) 15 24 ani accidente
datorate autovehiculelor, locului de munca
d) 25 64 ani arsuri industriale, chimice,
lichide fierbinti, locul de munca e) 65
ani oparire, fumat neglijent, gatit, accidente.
4
ETIOLOGIE
În functie de agentul traumatic care le-a produs,
arsurile pot fi clasificate în

• arsuri produse prin caldura (termice) flacara,
  metale topite, lichide si vapori fierbinti
• arsuri produse prin substante chimice acizi,
  baze, unele saruri
• arsuri produse prin electricitate flama
  electrica
• arsuri produse prin radiatii raze ultraviolete,
  Röntgen, gamma.

Principalul factor etiopatogenic în arsuri este
agentul termic care în functie de temperatura si
de timpul de actiune determina ? alterarea
echipamentului enzimatic tisular daca temperatura
agentului termic a fost între 46 ºC si 60 ºC
daca timpul de actiune a agentului termic este
scurt si temperatura acestuia nu a depasit 60 ºC,
leziunile sunt reversibile ? necroza de
coagulare care se produce la temperaturi ale
agentului termic peste 60 ºC ? carbonizarea
tesuturilor se produce la temperaturi peste 600
ºC ? calcinarea tisulara care este determinata
de temperaturi ale agentului termic peste 1000
ºC.
5
ANALIZATORUL CUTANAT
6
ANALIZATORUL CUTANAT
7
(No Transcript)
8
FIZIOPATOLOGIE
Flacara produsa de substantele inflamabile
poate da arsuri întinse si adeseori profunde.
Benzina, neofalina si gazul metan sunt substante
care determina cel mai frecvent astfel de arsuri,
fie în industrie fie în gospodarie.
Lichidele fierbinti contin energie termica
la nivelul capacitatii lor termice si a energiei
captate. Ele nu fac decât sa transforme aceasta
energie preluata de la o sursa termica, actiunea
vulneranta terminându-se odata cu pierderea
energiei continute.
Exploziile prin combustie a gazelor si
vaporilor (mai ales în spatii închise) sunt în
cel mai înalt grad vulnerante depasind deseori
gravitatea celorlalte tipuri de arsuri, prin
înalte niveluri energetice lezante, datorita
combinatiei efectului fizic al presiunii cu cel
termic. Caracteristica acestor arsuri este timpul
foarte mic de consumare, ceea ce determina si
gravitatea lor pentru aparatul respirator,
proiectând jetul gazos fierbinte în caile
respiratorii.
Solidele fierbinti ard prin nivelul
energetic si prin durata de contact. Capacitatea
lor termica este foarte mare, de aceea durata de
contact capata semnificatii extraordinare.
Din punct de vedere al actiunii vulnerante, sunt
asimilati la categoria de solide si corpii
plastici vâscosi (bitum, rasini, ceara,
hidrocarburi, etc ). Acestea au caracteristica de
a adera la tegumente prelungind contactul si
supunându-se deci actiunii mecanice (de
îndepartare a reflexelor de aparare).
9
TIPURI DE ARSURI
10
(No Transcript)
11
TIPURI DE ARSURI
Arsura prin agent electric
Acid clorhidric
Arsura prin lichid fierbinte
1. Arsura chimica glob ocular cu substanta acida
2. Arsura chimica glob ocular produsa de
substanta alcalina (lesie)
12
(No Transcript)
13
TIPURI DE ARSURI
Arsura chimica produsa de acid
Arsura provocata de soda caustica
Arsura la nivelul degetelor determinata de acid
hidrofluoric
Arsura provocata de ciment
14
1) Arsura termica de gradul I
Arsuri superficiale (epidermice, gradul I)
- arsuri solare, expunere de scurta durata la
lichide sau la alti agenti termici cu temperaturi
sub 50C. Aceste zone de arsura
superficiala nu sunt luate de obicei în calculul
suprafetei arse, decât daca sunt foarte întinse,
în cazul unui copil de vârsta mica.
Au urmatoarele caracteristici ? lezeaza numai
epidermul ? aspect rosu si usor edematiat al
tegumentului ? senzatie de usturime si caldura
locala ? vindecare spontana, în 2-3 zile, fara
consecinte definitive ? hiperpigmentare si
descuamare tranzitorii.
15
2) Arsura termica de gradul II
Arsuri partiale superficiale (dermice
superficiale, gradul II A) o lezeaza
epidermul în totalitate si, partial, dermul si
anexele cutanate o apar flictene, edem
perilezional, aspect rozat o caracterizate
de durere vie o determina inflamatie locala
si exsudat abundent o sunt însotite de sete,
oligurie - la suprafete arse de peste 10 din
suprafata corpului (SC) la adult si peste 5 SC
la copilul mic o prezinta vindecare spontana
în 7-14 zile, fara consecinte cicatriceale
definitive.
16
Arsuri partiale profunde (dermice profunde,
gradul IIB)
? lezeaza epidermul în totalitate si dermul în
profunzime ? apar flictene si escara alba sau
rosu-viu ? determina edem perilezional
important ? determina exsudat moderat,
inflamatie locala intensa ? prezinta durere
intensa/zone de analgezie ? sunt însotite de
sete, oligurie, afectarea mai marcata a starii
generale ? prezinta vindecare spontana
posibila (pentru suprafete limitate), în 14-21 de
zile, cu zone cicatriceale.
Arsura de gradul II mâna. Aspect initial
Dupa 2 zile de tratament
Final
Dupa 11 zile de tratament
17
3) Arsura termica de grad III
Arsuri totale (toata grosimea dermului",
subdermice, gradul III-IV) Reprezinta
necroza în totalitate a tegumentului, cu
afectarea, în unele cazuri, a structurilor
subiacente. Fiind distruse toate elementele
epiteliale din structura tegumentului, nu este
posibila reepitelizarea spontana provenita din
straturile profunde.

• distrug în totalitate epidermul, dermul, anexele
  cutanate si, uneori, structurile subdermice
• apar flictene rupte, escara alba sau alb-cenusie,
  indolora
• determina edem perilezional important si instalat
  precoce, exsudat în cantitate redusa
• prezinta afectarea marcata a starii generale,
  chiar de la suprafete arse de sub 10 SC
• prezinta vindecare spontana în timp foarte
  îndelungat si cu consecinte cicatriceale
  definitive.

18
4) Arsura termica de grad IV

• afectare a hipodermului si eventual si a
  structurilor mai profunde, cu producere de escara
  groasa, rigida, neagra
• în absenta tratamentului chirurgical se produce
  vindecare defectuoasa, sechelara, prin granulare
  a plagii dupa eliminarea escarei
• se impune realizarea de aport de tegument (grefa
  cutanata).

Arsuri grad III-IV produse prin actiunea
îndelungata a flacarii
19
DIAGNOSTIC
Formularea diagnosticului de arsura
trebuie sa cuprinda obligatoriu trei elemente 1)
agentul etiologic 2) suprafata totala a
tegumentului ars 3) gradul de profunzime.
Gravitatea unei arsuri se apreciaza
tinându-se seama de doi parametri întinderea în
suprafata a arsurii si gradul de profunzime al
acesteia. Amândoi parametri au o mare
importanta întinderea arsurii determinând
prognosticul vital, iar profunzimea - gradul de
invaliditate al accidentatului.
Acesti parametri se calculeaza foarte atent si
se înscriu în documentele medicale, iar
tratamentul de urgenta, ca si cel de lunga
durata, se face în functie de ei.
Pentru calcularea suprafetei arse se
foloseste regula lui Wallace numita si regula lui
9.
20
DIAGNOSTIC
Cap 9SC
Un membru superior 2 x 9 SC 18 SC
Un membru inferior 2 x 18 SC 36 SC
Trunchi anterior 18 SC
Trunchi posterior 18 SC
Perineu 1 SC
Total 100
În cazul copilului, raportul dintre diferitele
segmente corporale se modifica o data cu vârsta
si sunt prezentate în urmatorul tabel
(Lund-Browder)
Vârsta 0-1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15 ani
Cap 19 SC 17 SC 13 SC 11 SC 9 SC
Un membru superior 9 9 9 9 9
Trunchi anterior 14 14 14 14 14
Trunchi posterior 18 18 18 18 18
O coapsa 5,5 6,5 8 8,5 8,5
O gamba 5 5 5,5 6 6,5
Perineu 1 1 1 1 1
În cazul arsurilor ce asociaza inhalatie de fum
si/sau arsuri de cai respiratorii, se face de
asemenea o supraevaluare cu 10-15 a suprafetei
arse.
21
SCORURI DE GRAVITATE SI INDICELE PROGNOSTIC
Clasificarea ABA (American Burn Association) A)
Arsuri minore (pot fi tratate ambulator) -
arsuri partiale superficiale de sub 5-10 SC, la
copil si vârstnic - arsuri partiale
superficiale de sub15 SC, la adult -
arsuri toata grosimea dermului", de sub 2 SC,
la adult, fara afectarea zonelor speciale de
gravitate. B) Arsuri moderate (potential severe,
necesita evaluare si internare în centre
specializate) - arsuri partiale de 10-20
SC, la copil si vârstnic - arsuri partiale
de 15-25 SC, la adult - arsuri toata
grosimea dermului" de 2-10 SC, fara afectarea
zonelor speciale de gravitate.
Arsura prin flacara, explozie, grad IIA, IIB si
III
22
SCORURI DE GRAVITATE SI INDICELE PROGNOSTIC
C) Arsuri majore (grave, necesita internare
obligatorie si initiala în unitati de arsuri din
spitale complexe, interdisciplinare, cu profil de
urgenta aceste cazuri majore nu trebuie retinute
în unitati intermediare sau nespecializate)
- arsuri partiale de peste 20 SC, la copil
si vârstnic - arsuri partiale de peste 25
SC, la adult - arsuri toata grosimea
dermului" de peste 10 SC, la orice vârsta
- arsuri localizate în zonele speciale de
gravitate (fata, mâini, picioare, perineu)
- arsuri electrice sau chimice -
traumatisme asociate, boli cronice preexistente,
boli acute concomitente, sarcina, imunodepresie
de orice cauza, carente - suspiciunea de
arsura non-accidentala (abuz, neglijare) la copil
si persoane cu dizabilitati - riscul
psihosocial asociat (tentativa de suicid, copil
în dificultate, patologie psihiatrica, lipsa de
cooperare a familiei în procesul terapeutic).
23
INDICE PROGNOSTIC

• Indicele prognostic (I.P.) se afla înmultind
  suprafata arsa (S) cu gradul de profunzime al
  arsurii. În functie de I.P. arsurile se clasifica
  astfel
• I.P. mai mic de 40 nu exista alterarea starii
  generale, nu exista complicatii, rezulta
  vindecare nu exista risc vital
• I.P. cuprins între 40 si 60 starea generala este
  influentata, pot apare complicatii, rezulta
  vindecare nu exista risc vital
• I.P. cuprins între 60 si 80 starea generala este
  alterata, apar complicatii dar regula este
  vindecarea exista risc vital
• I.P. cuprins între 80 si 100 exista o alterare
  importanta a starii generale, exista frecvent
  complicatii dar regula este vindecarea exista
  risc vital
• I.P. cuprins între 100 si 140 exista alterarea
  profunda a starii generale, totdeauna apar
  complicatii dar sub tratament adecvat, aplicat
  în timp util, regula ramâne vindecarea exista
  risc vital crescut
• I.P. cuprins între 140 si 160 starea generala
  este grava, survin complicatii importante dar cu
  tratament competent, aplicat în timp util se
  poate obtine vindecarea exista un risc vital
  de o importanta majora
• I.P. cuprins între 160 si 200 starea generala
  este foarte grava, evolueaza complicatii severe
  dar sub tratament energic, competent si aplicat
  în timp util se poate spera în vindecare se
  caracterizeaza printr-un risc vital foarte sever
• I.P. mai mare de 200 supravietuirea si
  vindecarea sunt exceptionale, riscul vital fiind
  maxim.

24
LOCALIZARI PERICULOASE SI ARSURI GRAVE

• Fata, gâtul pentru ca arsurile la acest nivel pot
  fi urmate de complicatii la nivelul aparatului
  respirator.
• Arsurile mâinii, zonelor de flexie ale membrelor,
  leziuni circulare la nivelul membrelor, arsurile
  perineului.
• Arsurile care depasesc mai mult de 30 din
  suprafata arsa indiferent de gradul de arsura.
• Arsurile de gradul III si care depasesc 10 din
  suprafata corpului.
• Arsurile complicate cu fracturi si cu distrugeri
  masive de tesuturi moi.
• Arsuri profunde cauzate de substante acide sau de
  curent electric.

Criterii de internare în spital a pacientilor
arsi

• arsuri de gradul II întinse pe gt 15 sau de
  gradul III pe gt 5 unii autori indica
  obligativitatea internarii în cazul arsurilor de
  gradul II-III întinse pe gt 10 din suprafata
  corporala la copii (sub vârsta de 10 ani) si
  persoane cu vârsta peste 50 de ani, respectiv pe
  gt 20 la restul indivizilor
• arsuri ale fetei, perineului (si organe
  genitale), extremitatilor (picioare, mâini)
  indiferent de suprafata
• arsuri electrice (si electrocutiile) sau chimice
• arsuri inhalatorii (inclusiv inhalare de fum si
  intoxicatie cu CO)
• arsuri cu alte leziuni asociate, inclusiv
  fracturi si traumatisme penetrante
• pacienti cu tare organice severe (diabet zaharat,
  alcoolism cronic, ciroza hepatica, boli cardiace,
  SIDA)
• arsuri infectate, tratate initial în ambulator.

25
LEZIUNI POSTINHALATORII ASOCIATEARSURII PRIN
INCENDIU
Exista trei tipuri de injurii
postinhalatorii asociate arsurii prin incendiu
(asocierea lor cu arsuri externe creste
semnificativ rata decesului) o leziuni
produse de toxine sistemice de tipul monoxidului
de carbon (CO) prezent în cazul incendiilor în
spatii închise este afectata oxigenarea tisulara
prin alterare a capaci-tatii sangvine de
transport al O2 (formare de carboxihemoglobina)
o leziuni produse de inhalarea aerului
fierbinte injuria termica este limitata în
general la caile respiratorii superioare, traheea
functionând ca un scut termic (arsura pulmonara
apare numai în caz de inspir profund al aerului
fierbinte în imediata vecinatate a sursei
inflamate, dar mai ales în caz de explozie
aburul fierbinte are mai mare potential de lezare
a cailor respiratorii inferioare nasul
protejeaza caile respiratorii mai mult decât
gura) ? în conditiile edemului cailor
respiratorii superioare (dezvoltat în primele
6-24 de ore dupa injurie sau rapid în injuria
inhalatorie severa) se impune intubare
endotraheala o leziuni produse de
inhalarea fumului (responsabile de 60-80 din
decesele prin arsuri) exista peste 100 de
substante toxice cunoscute în fumul incendiilor,
important fiind acidul cianhidric (HCN) -
produce alterarea oxigenarii celulare prin
formare de compusi stabili ai Hb de tipul MetHb)
? se impune administrare de antidot reprezentat
de hidroxicobalamina si tiosulfat de sodiu .
Primul ajutor în toate aceste cazuri consta în
scoaterea victimei din zona cu gaz sau fum,
permitându-i sa respire aer sau oxigen ( ATENTIE
LA SIGURANTA SALVATORULUI).
26
ÎNTREBARI PENTRU EVALUAREA APARITIEI INJURIEI
INHALATORII

• Leziunea apare obisnuit în intervalul de
  2-48 ore de la expunerea la energia calorica.
• focul sau fumul a fost într-un spatiu închis ?
• a lesinat pacientul ?
• exista funingine în jurul gurii sau nasului ?
• exista semne ale insuficientei respiratorii sau
  obstructiei cailor respiratorii superioare?
• exista arsuri cutanate în regiunea capului si
  gâtului ?
• exista pârlire a genelor, sprâncenelor sau
  parului nazal ?
• exista alterare a starii de constienta ?

Timpul de expunere, componenta fumului,
substantele eliberate în procesul de combustie,
temperatura elementelor inhalate si suprafata
arsa sunt variabile critice. Acesti
factori produc leziuni complexe cu risc de
mortalitate si morbiditate agravate de asocierea
cu arsurile cutanate.
Localizarea leziunilor va depinde de durata
expunerii, marimea particulelor si solubilitatea
gazelor.
Arsura cutanata agraveaza disfunctia pulmonara
produsa de trauma inhalatorie!
27
TOXICITATEA MONOXIDULUI DE CARBON
Monoxidul de carbon este una din cauzele
de deces în cadrul incendiilor produse în spatii
închise. În timp ce oxigenul este consumat,
monoxidul de carbon este eliberat în timpul
combustiei incomplete a diverselor structuri.
Monoxidul de carbon traverseaza usor
membrana alveolocapilara si are afinitate pentru
hemoglobina mai mare decât oxigenul. Monoxidul de
carbon deplaseaza curba hemoglobina-oxigen la
stânga si afecteaza eliberarea oxigenului la
tesuturi deoarece 98 din oxigen este transportat
de hemoglobina.

• Simptome în functie de carboxihemoglobina
• 0-5 Normal
• 15-20 Cefalee, confuzie
• 20-40 Dezorientare, oboseala, greata,
  tulburari de vedere
• 40-60 Halucinatii, coma, soc
• gt60 Mortalitate 50.

Gazele solubile continute în fumul de
plastic si cauciuc (amoniu, dioxid de sulf si
clor) reactioneaza cu apa din mucoasa
respiratorie si produc acizi puternici si baze
care determina iritatie, bronhospasm, ulceratii
ale mucoasei si edem.
28
TOXICITATEA MONOXIDULUI DE CARBON

• Efectele intoxicatiei cu monoxid de carbon
• Judecata alterata
• Confuzie
• Dezorientare
• Letargie
• Stop respirator
• Deces.

Arsurile profunde ale fetei si gâtului pot agrava
leziunile prin compresiunea asupra laringelui.
Simptomele obstructiei cailor aeriene sunt
reprezentate de stridor, dispnee, cianoza,
cresterea travaliului respirator. Edemul extern
se desfasoara în paralel cu cel intern.
Functia pulmonara poate fi buna initial si
se poate agrava brusc dupa 2 zile de evolutie.
Dispneea, tusea, tahipneea, wheezingul si
ronhsurile preced modificarile radiologice.
Radiografia pulmonara pune în evidenta
atelectazia, edemul pulmonar sau bronhopneumonia.
Diagnosticul se confirma prin anamneza,
inspectia orofaringelui, prezenta funinginii,
arsurile fetei, modificarea vocii, laringoscopie
si bronhoscopie.
Laringoscopia este cea mai rapida si mai
putin complicata metoda de diagnostic.
Mentinerea pearmeabilitatii cailor aeriene este
esentiala pentru conduita terapeutica.
29
TOXICITATEA MONOXIDULUI DE CARBON
Tratamentul initial consta în mentinerea
permeabilitatii cailor aeriene superioare si
inferioare prin îndepartarea funinginei si
secretiilor mucopurulente.

• Scoaterea pacientului din mediul toxic, în
  colaborare cu pompierii
• Administrare de oxigen pe masca cu debit mare
  (10-12 litri/min)
• Instalarea unei linii venoase cu substante
  cristaline
• Monitorizarea parametrilor vitali (constienta,
  Sp O2, TA, EKG)
• Transport la spital pentru evaluare si urmarirea
  evolutiei.

• Tratament spitalicesc
• Toaleta pulmonara agresiva cu drenaj postural
• Supravegherea infectiei
• Bronhodilatatoare
• Intubatie traheala
• Ventilatie cu PEEP
• Se va evita diureza agresiva pentru a corecta
  edemul pulmonar
• Nu se administreaza antibiotice profilactic.

30
(No Transcript)
31
TRATAMENT
Arsura cutanata reprezinta o urgenta
chirurgicala, soarta bolnavului depinzând de
primele îngrijiri si de promptitudinea
tratamentului. Pacientii arsi, ca toti cei
traumatizati, trebuie evaluati în mod sistematic.
În cazul arsurilor moderate si majore
aceasta etapa are, de obicei, doua faze
tratamentul de urgenta, initial, la locul
accidentului (ambulanta), eventual stabilizarea
pacientului într-un spital local, urmata de
transportul rapid catre centrul de arsuri
teritorial.

• La locul accidentului trebuie întrerupt rapid
  contactul pacientului cu agentul etiologic, deci
  întrerupt mecanismul de producere al arsurii
  (îndepartarea hainelor, deconectarea sursei de
  curent electric, îndepartarea rapida a inelelor,
  ceasurilor, bratarilor, curelelor, care pot
  produce efect de tourniquet în zona arsa).  

• Se raceste zona arsa cu apa la temperatura
  camerei.  Daca este aplicata precoce, racirea
  arsurii poate limita aprofundarea plagii si
  reduce semnificativ senzatia de disconfort a
  pacientului.   Aceasta masura extrem de eficienta
  ca prim ajutor, trebuie practicata cu prudenta la
  extremele vârstelor si la arsurile întinse ca
  suprafata (risc de soc hipotermic cu fibrilatie
  ventriculara si asistolie).  

• Plaga arsa se acopera cu material curat si cu
  pansament ud si rece pentru a preveni
  contaminarea ulterioara a plagii deasupra
  trebuie pusa o patura curata sau folie izoterma
  pentru a preveni pierderea de caldura si
  hipotermia.

32
TRATAMENT
NU APLICATI PE ARSURA ULEI, PAMÂNT, BULION,
BALEGAR, PASTA DE DIN?I, OUA CRUDE SAU ALTE
TRADI?IONALISME.
Tratamentul chirurgical este rezervat
arsurilor (intermediare si profunde) care nu s-au
vindecat spontan dupa trei saptamâni de
tratament local si general si consta fie în
excizia-grefare precoce, fie în grefarea plagilor
granulare.
Inciziile de decompresiune devin necesare
atunci când în tesuturile subiacente suprafetei
arse apare edem reactional care la nivelul
lojelor inextensibile pot induce ischemie daca
zona arsa este circulara pot apare leziuni
ischemice de tip garou. La nivelul
toracelui si abdomenului, compresiunile secundare
arsurilor pot limita excursiile toracelui.
Excizie suprafasciala grefare
33
(No Transcript)
34
(No Transcript)
35
VINDECAREA ARSURII
Vindecarea arsurii este un proces
complex, implicând mecanisme fiziologice,
biochimice, celulare si moleculare, fiind un
proces cu determinare genetica.
Vindecarea plagilor - proces dinamic, interactiv
implica mediatori solubili, celule sanghine,
matrix extracelular si celule parenchimale.

• Procesul de vindecare al plagilor are trei faze
• inflamatia,
• formarea tesutului si
• remodelarea tisulara.

Niciodata cicatricea nu va avea aceeasi
suplete ca pielea intacta, maximul care se poate
atinge este de 70 din supletea pielii intacte.

• Arsurile superficiale care au pastrate indemne
  celulele stratului bazal se vor vindeca pe seama
  proliferarii acestor celule.
• Arsurile intermediare care au conservat epiteliul
  restant al anexelor amputate se vor vindeca prin
  proliferarea si alunecarea acestui epiteliu peste
  plaga dermica sau peste zonele cu o granulare
  minima cu cât aceste rezerve epiteliale restante
  sunt mai bine reprezentate cu atât vindecarea
  arsurii va fi de calitate mai buna.
• În arsurile profunde în care toate rezervele
  epiteliale au fost distruse vindecarea nu este
  posibila decât prin grefare cutanata.

36
COMPLICATIILE MARILOR ARSURI
Complicatiile pot fi a) locale sau
generale b) imediate sau tardive.
Complicatiile perioadei întâi -
Perioada primelor trei zile sau perioada imediat
postagresiva sau a socului primar, se
caracterizeaza prin pierderile mari
hidroelectrolitice (sete), insuficienta
respiratorie (tahipnee, fenomene hipoxice),
anemie (paloare), tahicardie, semne neurologice
datorita hipoxiei (agitatie sau adinamie),
tulburari digestive (greturi, varsaturi),
scaderea diurezei (oligurie).
1. Edemul pulmonar acut este o consecinta a
reanimarii exagerate a arsului sunt frecvente
edemele din zilele 4-6. Clinic în
functie de gradele de supraîncarcare lichidiana
sau de decompensare a cordului drept, edemul
începe cu tuse iritativa, raluri bronsice,
turgescenta jugularelor. 2. Rinichiul de
soc este o consecinta a reanimarii insuficiente,
dar poate reprezenta si faza terminala de
evolutie a marilor arsi, ce decedeaza acum, prin
IRA.
Clinic oligurie, hiperpotasemie,
hipreazotemie este imposibil mentinerea unui
flux urinar continuu de 30-50 ml/h.
37
COMPLICATIILE MARILOR ARSURI
3. Complicatiile gastro-intestinale.
Clinic inapetenta, greturi, tulburari de
tranzit, hemoragii, ileus. Cauzele sunt
reprezentate de hipoxie, inhibitia secretiei de
mucus, exacerbarea florei microbiene,
autodigestia mucoasei. 4. Trombozele si
emboliile. Cauze hipercoagulobilitatea
post-agresionala catecolaminica,
hemoconcentratia, sludge, hipofibrinogenia,
edeme, deficit hemodinamic, acidoza, lezarea
maduvei, solutii iritante sau punctiile venoase
repetate. La arsi trombii exista
permanent în lumenul vascular maladia
tromboembolica este prezenta întotdeauna, dar
este diagnosticata clinic relativ rar ca embolie
(de obicei pulmonara).
38
COMPLICATIILE MARILOR ARSURI
Perioada primelor trei saptamâni sau
perioada metaagresionala se caracterizeaza prin
tulburari metabolice, pe fondul unui catabolism
continuu, într-un organism care are rezervele
energetice functionale epuizate. În
aceasta perioada se elimina escarele, se vad
rezultatele tratamentului si pot apare
complicatiile tromboembolice, pulmonare,
hepatorenale, hemoragiile de stress etc.
La sfârsitul acestei perioade, trebuie sa asistam
la vindecarea arsurilor de gradul II si III. În
arsurile de gradul IV se fac pregatirile pentru
acoperirea defectelor tegumentare, prin grefare.
Infectia este complicatia îngrijirii locale
si a reanimarii. Complicatiile infectioase ale
bolnavului cu arsuri sunt proportionale cu
indicele prognostic al acestuia, cu gradul de
anoxie în care evolueaza si acuratetea toaletei
chirurgicale primare.
Perioada finala se întinde în urmatoarele
saptamâni, pâna la cicatrizare sau grefare si se
caracterizeaza prin eforturile organismului în
vederea vindecarii. Se numeste perioada
catabolico-anabolica. În cazurile în care
evolutia se prelungeste, peste aceste perioade,
bolnavul intra în faza de soc cronic. Este
vorba de arsurile de mare gravitate. Acesti
bolnavi au aspectul caracteristic precasectic,
plagile granulare au o evolutie lenta, stagnata.
Marasmul biologic se traduce prin anemie,
hipoproteinemie, stare septica cronica, adinamie,
anorexie, tulburari de comportament.
39
COMPLICATIILE MARILOR ARSURI
Complicatii tardive - Arsura este o boala
generala, cu rasunet asupra tuturor organelor.
Suferintele induse de agresiunea termica se pot
remite fara sechele sau pot persista ca o tara
definitiva a organismului.
Complicatii neuropsihice. Aceste
complicatii sunt regulate. Fenomenele de depresie
alterneaza cu nevrozele de reactie modificarile
de caracter si de comportament sunt întotdeauna
prezente. Modificarile ritmului somn-veghe nu
lipsesc. Mutismul, agresivitatea, rezistenta,
delirul sunt modalitati de evidentiere a
complicatiilor dispar fara sechele dupa
vindecare.
Persoanele cu arsuri severe pot suferi
pierderea anumitor abilitati fizice, pierderea
mobilitatii, a unui segment de membru,
desfigurarea, cicatrizarea si infectiile care pot
afecta fiecare sistem al organismului. Dintre
diferitele procese pe care le sufera un pacient
cu arsuri, recuperarea dureaza perioada de timp
cea mai îndelungata începe în ziua leziunii
traumatice si practic nu se sfârseste niciodata.
De importanta vitala va fi si educatia
pacientilor pentru încurajarea în acceptarea
resposabilitatilor în tratamentul de recuperare.
Pacientul ars grav este considerat la ora
actuala cel mai complex ?i mai costisitor tip de
pacient, pentru ca tipul de evolu?ie generat de
particularita?ile bolii presupune monitorizarea
permanenta a evolu?iei pacientului, întrucât
orice tipuri de complica?ii majore sunt posibile
în orice moment al evolu?iei acestuia.
40
CONCLUZII
Pentru orice fiinta umana pierderea sau
deteriorarea majora a uneia dintre functiile de
baza ale corpului sau creeaza un mare disconfort
si limiteaza accesul la o viata normala.
Etica înseamna respectul oricarei vieti
omenesti. Arsurile sunt capabile de a afecta atât
victima, cât si întreaga familie a acesteia,
reprezentând leziuni devastatoare nu numai din
punct de vedere fizic, cât si emotional.
Pacientul ars grav este considerat la ora
actuala cel mai complex ?i mai costisitor tip de
pacient, pentru ca tipul de evolu?ie generat de
particularita?ile bolii presupune monitorizarea
permanenta a evolu?iei pacientului, întrucât
orice tipuri de complica?ii majore sunt posibile
în orice moment al evolu?iei acestuia.
Daca pâna în trecut, supravietuirea victimelor
reprezenta obiectivul esential în managementul
cazurilor de arsuri severe mai recent obiectivul
îngrijirii arsilor a devenit reintegrarea
pacientului în familie si comunitate. Acest
obiectiv a extins rolul traditional al echipei de
îngrijire a arsilor dincolo de vindecarea
cicatricilor postarsura în faza acuta.
41
VA MULTUMESC!