PowerPointPrsentation

1
BREF Tratarea suprafetelor prin utilizarea
solventilor organici Partea III
Masuri ulterioare procesului in vederea reducerii
compusilor organici volatili -
Epurarea biologica a gazului rezidual
Post arderea gazului rezidual
Recuperarea
2
Instalatiile de epurare biologica a gazelor
reziduale
Biofiltre
Bio-spalatoare
Reactori cu irigare
Principiul procedeului Impuritatile din gazul
rezidual in forma gazoasa sau de aburi, poluante
si nocive, care contin compusi organici
degradabili biologic, pot fi indepartate prin
biofiltre, spalatoare biologice sau reactori cu
irigare. Si hidrogenul sulfurat si amoniacul pof
fi descompusi. Domeniul tipic de utilizare
cuprinde concentratiile masice ale compusilor
organici de pana la ca. 2 g/m³.
3

• Principiul procedeului cu corpuri cu picaturi
  biologice
• Proces biologic de epurare
• Poluantii sunt oxidati prin
• microorganisme rezultand CO2 si H2O
• Filtrele sunt imunizate in prealabil
• cu microorganisme speciale
• In timpul punerii in functiune se formeaza in
  cadrul a putine saptamani un strat biologic pe
  materialul inert al filtrului

Sursa Fa. MW Zander Facility Engineering
4
Procedeul biologic cu picaturi
Gaz epurat
Material de baza inert cu biofilm
Gaz brut
Apa curata
Apa uzata
Solutie nutritiva
chimicala
Sursa Fa. MW Zander Facility Engineering
Recipient de circulare Fluid de irigare
5

• Spuma poliuretana (PU) ca si material de baza
  inert
• Suprafata mare, poroasa pe care se poate forma un
  bio-film
• Spuma PU inerta poate fi distrusa prin substante
  nocive sau microorganisme.
• Materialul de baza nu trebuie schimbat, efect
  care se reflecta in costurile mici de operare.
• Spuma noua PU Spuma PU cu depunere

sursa Fa. MW Zander Facility Engineering
6
Alimentarea microorganismelor cu solutie nutritiva

• Solutia nutritiva este pulverizata discontinuu pe
  materialul filtrant.
• Capacitatea buna de stocare a apei filtrului
  asigura necesarul de umiditate.
• Bio-filmul poate fi reglat prin solutia nutritiva
  si umiditate continuta.
• Reglarea valorii PH-ului impiedica acidifierea.

7
Blick in den Container
Privire in container

• Spuma PU acoperita
• cu biofilm
• Spuma noua PU
• Spuma PU in faza
• depunerii

-Sursa Fa. MW Zander Facility Engineering
8

• Avantajele corpurilor cu picaturi biologice
• Materialul de baza inert nu trebuie sa fie
  schimbat.
• Umiditatea si valoarea pH pot fi reglate, solutia
  nutritiva poate fi adaptata.
• Probabilitate redusa de defectare a instalatiei.
• Necesarul scazut de apa si energie in comparatie
  cu filtrele conventionale conduce la costuri
  scazute de operare.
• Dezavantaje
• La modificarea compozitiei gazelor reziduale este
  necesar un timp de adaptare
• Costurile investitie mai ridicate decat in cazul
  biofiltrelor

9

• Domenii de utilizare a corpurilor cu picaturi
  biologice
• Probleme de miros de ex. in industria alimentara
  si de tabac, in abatoare, instalatii de epurare
  sau la compostarea deseurilor
• Descompunerea solventilor precum etanolul si
  toluenul (industria lacurilor si tipografii).
• Descompunerea hidrocarburilor, de ex. metan,
  formaldehida, acetona, etilacetat sau fenol
  (Industria chimica farmaceutica, industria
  materialelor semiconductoare sau de lemn
  industria hartiei).

10

• Instalatie de acoperire a lemnului
• Procedeu corpuri cu picaturi biologice
  spalator biologic
• Debit volumic 20.000 m³/h
• PoluantiAcetona,MIBK,Etanol,Etilacetat,Butil
  acetat
• Capacitate de epurareca. 75
• Respecta50 mgC/m³

11
Schema procedurala (Corpuri cu picaturi biologice
dupa acoperirea lemnului)
Container cu corpuri cu bio-picaturi etapa 1
Container cu corpuri cu bio-picaturi etapa 2
Gaz epurat
Container cu corpuri cu bio-picaturi etapa 3
Spalator
Gaz brut
Container cu corpuri cu bio-picaturi etapa 4
Bazin de activare
12

Biofiltre
Conditionarea gazului rezidualSuplimentar unei
anumite temperaturi (20 - 30C) este necesara o
umiditate relativa a gazului rezidual de peste
95. Ca material filtrant vor fi utilizate de
ex. turba fibroasa, compost, extras din scoarta,
resturi lemnoase sau material inert (argila
expandata, lava)
Gaz epurat
Gaz brut conditionat
13
Randamentul filtrului este dependent de -
Structura si volumul porilor- Pierderea de
presiune- Cota substantelor organice (durata de
viata a filtrului)- Suprafata- Valoarea pH -
Capacitatea de reactie cu apa- Dupa caz, mirosul
propriu
Biofiltre
Irigare suplimentara
Solutie nutritiva
Pre-umidificare
Suflatanta pt gazul rezidual
Reglarea temperaturii
Aer uzat epurat
Apa de drenare
Imag. V-11 conditionarea gazului rez. inainte de
tratare
14
Biofiltre

• Materialul organic filtrant va fi compostat in
  urma activitatii biologice a microorganismelor.?L
  a fiecare 3 - 5 ani este necesara schimbarea
  materialului filtrant.
• Avantajele biofiltrelor
• Costuri de investitie mai scazute decat la
  celelalte proceduri de epurare a gazelor
  reziduale
• Foarte adecvat pentru concentratii mici ale
  gazului brut
• Dezavantaje
• - Necesar de spatiu mare
• La deficite de oxigen si substante nutritive se
  formeaza zone anaerobe
• La modificarile de proces este necesar un timp
  de adaptare

15
Bio-spalatoare (Procedeu cu slam activ)
Microorganismele sunt distribuite fin in apa de
spalare Spalatorul este patruns cu un jet de
fluid potrivit pentru spalare in directia opusa
gazului rezidual. Regenerarea fluidului de
spalare rezulta intr-un bazin de
activare. Adecvat la compusii diluabili in apa.
16
Schema de proces a unui bio-spalator
Gaz epurat
spalator
Pompa de recirculare
Gaz brut
apa
Bazin de activare
Surplus de apa